Putin a dat „verde”, iar Banca Rusiei a tras frâna! Dobânda rămâne la 14%

Banca Centrală a Rusiei a decis, pentru prima dată din iunie 2025, să nu mai reducă dobânda-cheie, menținând-o la nivelul de 14% pe an. Decizia vine după zece reduceri consecutive, prin care rata a coborât de la maximul de 21%.

Potrivit regulatorului rus, presiunile inflaționiste s-au intensificat în ultimele luni, iar componenta persistentă a inflației a accelerat la 5–6% în termeni anualizați.

Banca Centrală indică printre cauzele principale reducerea temporară a capacităților de producție în anumite sectoare, în contextul atacurilor cu drone ucrainene care au afectat rafinării și infrastructura logistică. Creșterea prețurilor la combustibili s-a reflectat, potrivit instituției, și în dinamica inflației de bază.

Economia Rusiei continuă să crească, însă într-un ritm moderat, în timp ce cererea de consum rămâne ridicată, deși avansează mai lent decât anterior.

Pauza în reducerea dobânzii vine și după ce președintele Vladimir Putin a transmis, în urmă cu o săptămână, un mesaj de susținere pentru politica Băncii Centrale, avertizând totodată că economia nu trebuie „supra-răcită”. Bloomberg a relatat chiar înaintea ședinței că liderul de la Kremlin ar fi dat undă verde pentru o pauză în ciclul de reducere a dobânzilor.

Banca Centrală nu exclude ca această pauză să se prelungească. Instituția a reiterat că viitoarele decizii vor depinde de dinamica inflației, a așteptărilor inflaționiste și de riscurile interne și externe.

Un alt factor important va fi proiectul bugetului pentru 2027, care urmează să fie prezentat la sfârșitul lunii. Regulatorul rus consideră politica bugetară unul dintre principalele riscuri pentru inflație, iar un deficit mai mare decât cel anticipat ar putea impune o politică monetară mai restrictivă.

Mai mulți economiști ruși spun că pauza ar putea dura până la sfârșitul anului, iar unii nu exclud nici posibilitatea unei majorări a dobânzii, dacă presiunile inflaționiste vor continua.

#dobinda #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina