România a „înghițit” 93% din rapița Moldovei! Exporturile s-au concentrat într-o singură piață

Republica Moldova a exportat 191,08 mii de tone de rapiță în lunile iulie-august 2026, cu 16,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă scumpirea produsului pe piețele externe a compensat o bună parte din declinul volumelor. Datele se regăsesc într-o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În iulie-august 2025, exporturile de rapiță au constituit 229,08 mii de tone, cu aproape 38 de mii de tone peste nivelul din acest an. Chiar și așa, volumul din primele două luni ale sezonului 2026/2027 reprezintă al doilea cel mai ridicat rezultat din ultimii cinci ani pentru această perioadă.

Potrivit analizei, exporturile actuale depășesc substanțial nivelurile înregistrate în iulie-august 2022, când au fost livrate peste hotare 37,7 mii de tone, în 2023 – 171 mii de tone, iar în 2024 doar 49 mii de tone.

În același timp, prețul mediu de export a urcat la 10,36 lei pentru un kilogram, cu circa 15% peste nivelul de 8,98 lei/kg din perioada similară a sezonului trecut. Acesta este cel mai ridicat preț mediu pentru lunile iulie-august din ultimele patru sezoane.

Datorită prețurilor mai mari, valoarea exporturilor s-a menținut aproape de nivelul din 2025. În primele două luni ale sezonului curent, exportatorii au încasat circa 1,98 miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 2,06 miliarde de lei anul trecut. Astfel, încasările s-au redus cu doar 3,9%, mult mai puțin decât scăderea de 16,6% a volumului exportat.

Doar în august 2026, Republica Moldova a exportat aproape 107 mii de tone de rapiță, comparabil cu cele circa 110 mii de tone livrate în august 2025. Totodată, prețul mediu a crescut de la 10,11 lei/kg în iulie la 10,55 lei/kg în august.

Iurie Rija atrage însă atenția că avantajul obținut din creșterea prețurilor este erodat de costurile logistice. Tarifele pentru transportul rutier și frahtul maritim au crescut, iar congestia de la punctele de trecere a frontierei și scumpirea motorinei pun presiune suplimentară pe exportatori.

În structura exporturilor, transportul rutier rămâne principala cale de livrare, cu 101,7 mii de tone sau 53% din total. Transportul naval a asigurat 77,6 mii de tone, adică 41%, iar cel feroviar – circa 11,7 mii de tone sau 6%.

Datele arată însă o schimbare vizibilă a fluxurilor. Exporturile prin punctul vamal Cahul au scăzut cu 34% din iulie până în august, de la aproape 39 mii la 25,7 mii de tone. În schimb, volumele expediate pe cale maritimă prin Giurgiulești au crescut de peste 2,5 ori, de la aproximativ 11 mii la 27,7 mii de tone.

Dacă cele trei sub-puncte de la Giurgiulești sunt analizate împreună, acestea au procesat aproape 78,5 mii de tone de rapiță, echivalentul a circa 41% din totalul exporturilor. Potrivit lui Rija, acest lucru arată că Giurgiulești a devenit, de facto, cea mai importantă poartă de export pentru rapița moldovenească.

Totodată, în august a apărut și ruta feroviară prin Ungheni, prin care au fost exportate aproape 4 mii de tone, semn că transportul feroviar începe să fie utilizat tot mai serios drept alternativă la cel rutier.

România domină categoric piața de desfacere pentru rapița moldovenească. În iulie-august 2026, pe piața românească au ajuns 177,6 mii de tone, ceea ce reprezintă 93% din totalul exporturilor. Prețul mediu a fost de 10,34 lei/kg.

Bulgaria, care în sezoanele precedente absorbea volume importante, a cumpărat doar 6,87 mii de tone, adică 3,6% din total. Exporturi mai mici au fost realizate către Grecia – 3,67 mii de tone, și Cehia – 2,47 mii de tone. Grecia a oferit cel mai ridicat preț mediu dintre destinațiile importante – 10,87 lei/kg.

La nivel de companii, „RUSAGRO-PRIM” a fost cel mai mare exportator, cu 52,1 mii de tone sau 27% din total. Compania a fost urmată de „OROM-IMEXPO”, cu 32,5 mii de tone, „VADALEX GRAINS”, cu 22,9 mii de tone, și „CARVIDON-TRADE”, cu 16,1 mii de tone.

Împreună, primele patru companii au exportat aproximativ 123,6 mii de tone de rapiță, ceea ce reprezintă 64% din întregul volum livrat peste hotare în lunile iulie și august.

#rapita #Molodva #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.