Mai puțin carburant importat, dar mai mult vândut la pompă: importurile au scăzut cu 0,8%, vânzările au crescut cu 6%

Importurile de produse petroliere în Republica Moldova au scăzut cu 0,8% în primul semestru al anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. În total, în primele șase luni ale acestui an au fost importate 449 686 de tone, față de 453 122 de tone în 2025, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Cea mai mare parte a importurilor a fost motorina. În 2026 au fost aduse 325 023 de tone, cu 1,2% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, când volumul a fost de 328 976 de tone. Motorina a reprezentat 72,28% din totalul importurilor.

În schimb, importurile de benzină au crescut cu 2%. În primul semestru din 2026 au fost importate 98 970 de tone, față de 96 997 de tone în 2025. Ponderea benzinei în totalul importurilor a ajuns la 22,01%, față de 21,41% cu un an mai devreme.

Importurile de gaz lichefiat au scăzut cu 5,4%, de la 27 149 de tone în 2025 la 25 693 de tone în 2026.

În același timp, la stațiile de alimentare s-a vândut mai mult carburant. În 2026, au fost comercializați cu amănuntul 462 044 mii de litri, cu 6% mai mult decât în primul semestru din 2025. Cea mai mare creștere a fost înregistrată la motorina standard, cu 9,9%, în timp ce vânzările de benzină standard au crescut cu 6,4%. Potrivit ANRE, majorarea vânzărilor la retail poate fi explicată inclusiv prin orientarea unei părți a consumatorilor angro către stațiile de alimentare, în contextul creșterii prețurilor la carburanți.

Pe segmentul angro, situația a fost inversă. În primul semestru din 2026 au fost comercializate 384 944 de tone, cu 1,9% mai puțin decât cele 392 434 de tone înregistrate în aceeași perioadă din 2025. Cea mai mare scădere a fost la motorina standard, ale cărei vânzări angro s-au redus cu 14,7%.

În paralel, prețurile de import au crescut puternic în prima parte a anului. Prețul mediu de import al benzinei a ajuns în mai la 1209,2 dolari pe tonă, cu 65,7% mai mult decât în ianuarie. Motorina a atins în aprilie 1465,9 dolari pe tonă, cu 103,1% mai mult decât în ianuarie, iar gazul lichefiat a ajuns la 1070,6 dolari pe tonă, cu 63,3% mai mult.

În ceea ce privește infrastructura, la sfârșitul lunii iunie 2026 erau certificate 613 benzinării, față de 595 în 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vânzări la pompă #import de carburanți #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.