Facturi mai mari la lumină? Junghietu: deficitul regional și gazele scumpe împing prețurile în sus

Tariful la energia electrică din Republica Moldova ar putea ajunge sub presiune în perioada următoare, pe fondul deficitului de energie din regiune și al costurilor ridicate ale gazelor naturale. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei, că situația regională rămâne complicată, inclusiv din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina.

Potrivit ministrului, Ucraina ar fi pierdut în acest an aproximativ 10 gigawați de capacitate energetică în urma atacurilor asupra infrastructurii sale, ceea ce a amplificat deficitul de electricitate din regiune.

„Deficitul de energie electrică în regiune este semnificativ. Parțial, acest deficit este compensat prin producerea energiei din gaze naturale, care este mai scumpă și, automat, se reflectă în costul final al energiei”, a explicat Dorin Junghietu.

Ministrul a precizat că, în condițiile actuale, prețul marginal al energiei electrice din regiune este influențat în mare măsură de costul gazelor naturale. Astfel, menținerea unor prețuri ridicate la gaze poate continua să exercite presiune asupra pieței de electricitate.

Un alt factor de risc îl reprezintă situația hidrologică. Potrivit lui Junghietu, dacă actualele condiții hidrologice nefavorabile se vor menține, probabilitatea ca energia electrică să rămână scumpă este ridicată.

Republica Moldova beneficiază însă de aportul capacităților de producere din surse regenerabile, care contribuie la reducerea impactului deficitului și al prețurilor ridicate de pe piață.

„Avem regenerabile care ne ajută să reacționăm la acest deficit sau la costul ridicat al energiei electrice. Dar să nu uităm că ne apropiem de sezonul de iarnă, când producția de energie regenerabilă va fi mai redusă”, a declarat ministrul Energiei.

În aceste condiții, Dorin Junghietu consideră necesară continuarea investițiilor în capacități de producere și, în special, în sisteme de stocare a energiei, care ar permite Republicii Moldova să gestioneze mai bine perioadele de deficit și volatilitate a prețurilor.

În prezent, consumatorii casnici racordați la rețelele de joasă tensiune achită 3,56 lei/kWh în zona deservită de Premier Energy și 3,95 lei/kWh în zona deservită de Furnizarea Energiei Electrice Nord, tarife aprobate de ANRE pentru anul 2026.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan anunță într-un video că Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului, va fi scos la privatizare pe 20 octombrie și spune că Guvernul vrea să transforme vânzarea într-un test de transparență pentru procesul de privatizare din Republica Moldova.

Hotelul se află pe strada Anton Pann, la câteva minute de ASEM, Parcul Catedralei și Banca Națională. Imobilul are 12 niveluri, peste 6.000 de metri pătrați și 137 de camere. Prețul inițial stabilit de Agenția Proprietății Publice este de 106 milioane de lei, iar ofertele pot fi depuse până pe 19 octombrie.

„Este un hotel care are mult mai mult potențial decât la moment și suntem în căutare de antreprenori care vor să oferteze într-o licitație transparentă pentru acest activ cu adevărat unic”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul spune că Guvernul este conștient de reputația proastă pe care privatizările au căpătat-o în Republica Moldova și afirmă că Executivul vrea să evite repetarea practicilor controversate din trecut.

„Privatizările nu au o reputație bună în Moldova și probabil pe bună dreptate. Prea multe privatizări au fost făcute fraudulos. Ne propunem să schimbăm asta și vrem să o facem de o manieră cât mai transparentă”, a spus Tofan.

Potrivit lui, obiectivul nu este doar obținerea unui preț cât mai mare pentru buget, ci și atragerea unui investitor care să transforme clădirea și să valorifice amplasarea sa centrală.

„Poate chiar mai important decât veniturile la buget este să valorificăm adevăratul potențial al acestui activ. Să creăm noi locuri de muncă, să dinamizăm economia și să înfrumusețăm centrul Chișinăului cu o clădire mult mai atractivă decât acum”, a afirmat premierul.

Guvernul intenționează să lanseze inclusiv un concurs pentru tineri arhitecți și creatori, care să propună până pe 4 octombrie concepte privind modul în care ar putea arăta un viitor Hotel „Zarea”.

Un detaliu este că Hotelul „Zarea” nu se află pentru prima dată pe lista activelor pregătite pentru privatizare. În documentele Agenției Proprietății Publice apare o expunere anterioară din vara anului 2020, când prețul indicat pentru complex era de 29,56 milioane de lei, fără valoarea terenului și fără unele elemente de infrastructură specială. Astăzi, prețul de pornire este de peste trei ori mai mare, 106 milioane de lei.

Întreprinderea de stat „Hotelul Zarea” a fost înregistrată în 1992 și este deținută integral de stat. Potrivit datelor APP, în 2025 avea 24 de angajați. În același an, hotelul a raportat un profit de numai aproximativ 28,8 mii de lei, după un profit de circa 196,7 mii de lei în 2024, ceea ce scoate în evidență diferența dintre valoarea amplasamentului și performanța financiară modestă a afacerii actuale.

Interesul investitorilor există, cel puțin la nivel preliminar. APP anunța în august că patru potențiali investitori solicitaseră informații sau vizitaseră Hotelul „Zarea”, însă la acel moment nu fusese depusă nicio cerere oficială de participare. Termenul licitației a fost ulterior prelungit până în octombrie.

Tofan susține că procesul va fi urmărit atent pentru a garanta acces egal investitorilor.

„Vreau să fiți siguri de integritatea acestui proces și de intenția noastră de a da o șansă tuturor antreprenorilor de bună-credință de a oferta pentru acest activ”, a declarat premierul.

Hotelul „Zarea” a fost inclus de Guvern încă din 2024 printre activele de stat considerate neperformante sau insuficient valorificate și pentru care autoritățile au decis să caute investiții private.