„Pastila amară” pentru economia Moldovei. Lupușor: Ne așteaptă o perioadă de stagflație

Majorarea ratei de bază de către Banca Națională a Moldovei la 9% este o măsură dureroasă, dar necesară pentru a împiedica o accelerare și mai puternică a inflației. Opinia îi aparține directorului executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că Republica Moldova ar putea intra într-o perioadă de stagflație, caracterizată printr-o creștere economică aproape de zero și inflație ridicată.

Potrivit economistului, decizia BNM se înscrie, „mai mult sau mai puțin”, în logica politicilor monetare aplicate de băncile centrale din regiune, pe fondul intensificării presiunilor inflaționiste.

În condițiile în care inflația este în prezent de aproximativ 7% și riscă să urce în viitorul apropiat până la 9–10%, creșterea ratei de bază reprezintă, în opinia lui Lupușor, „acea pastilă amară pe care trebuie să o administrăm economiei pentru a evita o inflație și mai mare”.

Printre cei care vor resimți efectele măsurii se numără în primul rând bugetul de stat. Guvernul se împrumută masiv de la bănci pentru finanțarea deficitului bugetar, iar creșterea dobânzilor va majora costurile acestor împrumuturi.

Majorarea ratei de bază îi va afecta și pe cei care au contractat credite sau intenționează să se împrumute. Lupușor consideră însă că efectul asupra pieței creditelor ar trebui să fie mai redus, întrucât băncile comerciale nu se confruntă cu o insuficiență de lichidități, situația fiind mai degrabă inversă.

Economistul susține că problema de fond nu se află la Banca Națională, ci în vulnerabilitățile structurale ale economiei Republicii Moldova: expunerea ridicată la fenomene inflaționiste, deficitul bugetar considerat riscant de mare și dezechilibrele importante ale balanței de plăți. Acestea fac economia extrem de vulnerabilă la șocurile inflaționiste externe.

„Ce va urma? Cred că ne așteaptă o anumită perioadă de stagflație – creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației –, dar care ar trebui să se stabilizeze deja în a doua jumătate a anului viitor”, afirmă Adrian Lupușor.

În aceste condiții, directorul Expert-Grup consideră că politica monetară trebuie să rămână independentă și concentrată pe readucerea inflației sub control, indiferent de presiunile exercitate asupra BNM.

În paralel, Guvernul ar trebui să accelereze consolidarea fiscală pentru reducerea deficitului bugetar și să promoveze o politică activă de industrializare, orientată spre majorarea valorii adăugate, productivității și exporturilor.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.