„Comandamentul” lui Tofan pentru proiectele blocate, luat la țintă: „Sunt mutați șefii dintr-un loc în altul”

„Moldova Project”, o structură care este unică destinată implementării proiectelor strategice ale Guvernului riscă să se transformată mai degrabă în mutări de funcționari și instituții decât într-o reducere reală a aparatului de stat, a declarat deputatul Ion Chicu.

Premierul Vasile Tofan a anunțat pe 17 septembrie crearea noii structuri, argumentând că proiectele mari ale statului avansează prea lent din cauza responsabilităților împărțite între mai multe instituții și a lipsei unei capacități suficiente de implementare. La conducerea „Moldova Project” urmează să fie propus Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice. Tofan afirmă că noua entitate va concentra funcții deja existente și nu ar trebui să ducă la majorarea cheltuielilor.

Chicu spune însă că vrea să vadă argumentarea și calculele financiare înainte de a evalua proiectul, dar consideră că actuala formulă ridică semne de întrebare.

„Trebuie să văd detalii, adică nu am văzut argumentarea, dar vreau cumva să punctez că aceste comasări, mișcări, mai mult seamănă ca o mimare a ceea ce a promis dumnealui, că o să taie și o să optimizeze”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul susține că, în locul unei reduceri efective a aparatului administrativ, conducătorii unor instituții sunt mutați către alte structuri, fără ca sistemul să se simplifice în mod evident.

„Conducătorii care până acum administrau unele instituții îi mută la altele, dar, în principiu, altceva nu se schimbă. Mișcarea asta, că îl ai pe unul dintr-un loc și îl duci în altul, eu greu o explic”, a spus Chicu.

El l-a dat drept exemplu pe Mircea Eșanu, care ar urma să plece de la ASP pentru a conduce noua structură.

„Iată Eșanu, cinci ani la ASP, ce a făcut așa? Acum îl pune șef la… Dacă se sfiește domnul prim-ministru și le creează structuri noi, nu cred că astea sunt ceea ce așteaptă cetățenii”, a afirmat deputatul.

Potrivit planului anunțat de Tofan, „Moldova Project” ar urma să reunească într-o singură echipă ingineri, manageri de proiect, specialiști în achiziții, gestionarea contractelor, finanțe și drept, cu scopul de a accelera pregătirea și implementarea proiectelor mari de infrastructură. Premierul a invocat modele similare din Lituania, Irlanda și Muntenegru.

Chicu susține însă că asemenea funcții ar putea fi organizate în instituțiile deja existente, inclusiv în cadrul Cancelariei de Stat.

„Noi avem o Cancelarie de Stat care, după număr de unități, este de două ori mai mare decât cei care erau în 2021. Din Cancelaria de Stat, din unitățile disponibile, se pot crea subdiviziuni care ar fi și modelul proiectului, și oficiul de gestionare a proiectului și așa mai departe”, a declarat parlamentarul.

Deputatul afirmă că va putea aprecia impactul real al reformei abia după publicarea datelor privind numărul de angajați, bugetele structurilor care urmează să fie comasate și costurile viitoarei entități.

„Eu nu am văzut argumentarea. Vreau să văd, în urma comasărilor, care era bugetul instituțiilor până acum și ce va fi”, a precizat Chicu.

El avertizează că reorganizările administrative pot genera inclusiv costuri suplimentare.

„De regulă, reorganizările respective înseamnă permutări, înseamnă oficii, înseamnă mobilier, înseamnă aparat de cafea și ce mai trebuie”, a declarat Ion Chicu.

#chciu #tofan #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vaticanul ocupă doar aproximativ 44 de hectare, ceea ce îl face cel mai mic stat independent din lume. Populația sa este de aproximativ 800 de persoane, iar alte câteva mii de oameni intră zilnic pe teritoriul său pentru a munci. Cu toate acestea, micul stat se pregătește pentru un proiect energetic la o scară cu totul diferită.

Vaticanul intenționează să investească aproximativ 100 de milioane de euro, într-o centrală agrivoltaică menită să îi asigure necesarul de electricitate și să îl apropie de obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon.

Instalația nu va fi construită chiar în interiorul Vaticanului. În schimb, producția de energie solară este planificată pe o suprafață mult mai mare de teren deținută de Vatican, în afara Romei, iar proiectul ar urma să fie finalizat în 18 până la 24 de luni.

Vaticanul este mai mic decât terenul pe care va fi construită centrala solară

Teritoriul Vaticanului este pur și simplu prea mic pentru instalația planificată. Potrivit Fortune, citat de antena3.ro proiectul solar și agricol este dezvoltat pe domeniul Santa Maria di Galeria, o proprietate deținută de Vatican, cu o suprafață de aproximativ 1.050–1.100 de acri, situată în afara Romei.

Diferența dintre cele două suprafețe este izbitoare. Vaticanul se întinde pe aproximativ 109 acri, în timp ce domeniul pe care este planificată noua instalație are o suprafață de aproape zece ori mai mare.

Proiectul ar urma să asigure o capacitate de producție cuprinsă între 80 și 90 de megawați.

Centrala nu este concepută pentru o operațiune industrială majoră sau pentru un uriaș campus de calculatoare. Ea este destinată să acopere necesarul energetic al Vaticanului, inclusiv electricitatea folosită de clădirile sale și de un emițător radio.

Suprafața terenului oferă și o comparație neobișnuită cu industria centrelor de date, care se extinde rapid. Un teren de dimensiuni similare este folosit pentru proiectul Stargate al OpenAI din Abilene, Texas, unde infrastructura planificată ar urma să susțină o capacitate de calcul pentru inteligență artificială de aproximativ 1,2 gigawați.

Instalația propusă de Vatican ar produce o fracțiune din această cantitate. Scopul său este însă cu totul diferit.

De la 2.394 de panouri instalate pe acoperiș, la un proiect solar de 80 MW

Aceasta nu ar fi prima incursiune a Vaticanului în domeniul energiei solare. În 2008, pe acoperișul Sălii de Audiențe Paul al VI-lea au fost instalate 2.394 de panouri solare. Sistemul produce aproximativ 300 de megawați-oră de electricitate în fiecare an.

Noua instalație ar reprezenta o extindere considerabilă a capacității existente. Cei 80–90 de megawați planificați ar fi de câteva sute de ori mai mult decât capacitatea sistemului instalat pe sala de audiențe.

Proiectul este conceput, de asemenea, pentru a combina producția de energie cu activități agricole, în loc să acopere pur și simplu domeniul cu infrastructură solară convențională.

Această abordare este reflectată de termenul „agrivoltaic”, care desemnează sistemele în care producția de energie solară și activitățile agricole folosesc în comun același teren.

Pentru Vatican, proiectul face parte dintr-un program climatic de mai lungă durată, și nu reprezintă o investiție izolată.

Planul a început în timpul pontificatului Papei Francisc

Originile proiectului datează din perioada Papei Francisc. În iunie 2024, acesta a prezentat oficial planurile Vaticanului într-o scrisoare cunoscută sub numele de „Fratello Sole”.

Papa Leon al XIV-lea a continuat proiectul după ce a devenit papă. El a vizitat amplasamentul de la Santa Maria di Galeria în iunie 2025 și a descris dezvoltarea drept o oportunitate importantă. Italia și-a dat acordul pentru proiect în luna următoare.

Ulterior, au fost stabilite și mai clar aranjamentele instituționale. În iunie 2026, Vaticanul și-a oficializat relația cu compania italiană de utilități ACEA, ambele părți fiind implicate în dezvoltarea instalației de energie regenerabilă.

Cel mai recent pas îl reprezintă angajamentul financiar. Aproximativ 100 de milioane de euro au fost alocate acum proiectului, oferind o imagine mai clară asupra dimensiunii investiției.

Potrivit Reuters, construcția este estimată să dureze între 18 și 24 de luni.

O țară mică, pusă în comparație cu proiecte energetice mult mai mari

Dimensiunea fizică a Vaticanului face ca orice comparație cu infrastructura modernă să fie deosebit de interesantă. Țara are aproximativ o optime din suprafața Central Park din New York.

Populația este de numai aproximativ 800 de locuitori, în timp ce aproape 3.000 de angajați laici fac naveta zilnic către Vatican.

Acest lucru înseamnă că necesarul de electricitate al Vaticanului este foarte mic în comparație cu cel al uriașelor centre de date care sunt planificate în prezent în Statele Unite.

Unele instalații de inteligență artificială ar urma să aibă nevoie de electricitate la o scară comparabilă cu cea consumată de zeci de mii de gospodării sau chiar de un întreg oraș de mici dimensiuni.

Proiectul centrului de date Hyperion din Louisiana, de exemplu, ar urma să consume până la 5 gigawați de energie până în 2030. În comparație cu această cifră, cei 80–90 de megawați planificați de Vatican reprezintă o cantitate modestă.

Comparația este utilă și dintr-un alt motiv. Ambele proiecte presupun suprafețe mari de teren și infrastructură energetică, însă sunt construite pentru scopuri complet diferite.

Unul susține operațiuni de calcul intensiv. Celălalt este destinat alimentării cu energie a unui mic stat suveran.

Presiunea tot mai mare asupra furnizării de electricitate

Proiectul Vaticanului apare într-un moment în care cererea de electricitate generată de centrele de date crește puternic.

Centrele de date au reprezentat aproximativ jumătate din creșterea cererii de electricitate din SUA în 2025, potrivit datelor citate de Fortune.

La nivel global, consumul de electricitate al centrelor de date este estimat să se dubleze până în 2030, ajungând la aproximativ 945 de terawați-oră.

Creșterea începe să influențeze și industria energetică în ansamblu. Companiile de utilități planifică investiții majore pentru a face față cererii suplimentare, în special în regiunile în care se dezvoltă grupuri de centre de date pentru inteligență artificială.

Prin urmare, comparația cu Vaticanul ține mai puțin de cantitatea absolută de electricitate implicată și mai mult de diferența uriașă dintre scările moderne ale consumului de energie.

Centrala planificată de Vatican este mare în raport cu ceea ce produce în prezent micul stat, dar este modestă în comparație cu instalațiile construite pentru a alimenta industria de calculatoare.

Obiectiv de neutralitate a emisiilor până în 2050

Vaticanul și-a asumat deja angajamente pentru reducerea emisiilor. În angajamentul său climatic transmis Organizației Națiunilor Unite în 2023, Vaticanul și-a stabilit obiectivul de a reduce emisiile cu 20% față de nivelul din 2011 până în 2030, alături de obiectivul pe termen lung de a ajunge la zero emisii până în 2050.

Proiectul de energie regenerabilă este menit să contribuie la această tranziție.

Poziția Bisericii Catolice în privința schimbărilor climatice a devenit deosebit de vizibilă în timpul pontificatului lui Francisc. Enciclica sa din 2015, „Laudato Si’”, a abordat protecția mediului și schimbările climatice ca probleme care au atât dimensiuni morale, cât și științifice.

Documentul susținea, de asemenea, că țările mai bogate poartă o parte mai mare din responsabilitatea pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Papa Leon al XIV-lea a menținut o poziție similară. În cadrul unei conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind clima, desfășurată în 2026, el a cerut acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice și a spus că creația „strigă”.

#solar #vatican #Parc