Peste 100.000 de euro venit lunar! TOP 10 milionari – candidați la funcția de deputat

Unii candidații la funcția de deputat din partea celor 23 de concurenți electorali, antrenați în cursa electorală se pare duc o viață „ca-n poveste” și sunt milionari în lei. Cel puțin așa arată datele colectate și însumate din declarațiile de avere și veniturile pe care le raportează. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) a analizat veniturile candidaților și a întocmit o listă a milionarilor care vor să ajungă deputați în Parlament.

Pe prima poziție al topului este fosta pretendentă la șefia Guvernului, înaintată în primăvara acestui an de către PSRM, Mariana Durleșteanu, actuală candidată la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății, care ar avea o avere de 26,5 milioane de lei.

Aceasta este urmată de Renato Usatîi cu 16,5 milioane de lei, Alexandru Covalenco, candidat AUR – puțin peste 13 milioane de lei, Denis și Svetlana Ulanov, Partidul Șor – 10,8 milioane de lei, Adrian Lebedinschi, BECS – 9,3 milioane de lei, Andrei Spînu PAS – 8,9 milioane de lei, Gheorghe Cavcaliuc, PACE – 6,3 milioane de lei, Valentin Gaidarji, candidat PACE – 5,8 milioane de lei, Ion Șpac, candidat PAS – 4,8 milioane de lei și Olesea Stamate, candidată PAS – 4,8 milioane de lei.

ADEPT scrie că, din punct de vedere al bunăstării candidaților la funcția de deputat, venitul mediu lunar pentru toți candidații înscriși în cursa electorală este de 17,100 de lei.

Zero venituri pentru ultimii doi ani au declarat 264 de candidați.

Cei mai mulți candidați fără venituri – 47 (sau 89%) apar pe lista Partidului „NOI”, care are și cel mai modest venit mediu per candidat – de 1 022 de lei.

Cei mai înstăriți candidați se află pe lista PAS, venitul mediu per candidat PAS fiind de 35 607 mii de lei.

În cazul a 158 de candidați venitul pentru ultimii doi ani depășește 1 000 000 de lei, mai mult de 2000 euro pe lună.

#Oameni bogați Moldova #milionari Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina