Peste 100.000 de euro venit lunar! TOP 10 milionari – candidați la funcția de deputat

Unii candidații la funcția de deputat din partea celor 23 de concurenți electorali, antrenați în cursa electorală se pare duc o viață „ca-n poveste” și sunt milionari în lei. Cel puțin așa arată datele colectate și însumate din declarațiile de avere și veniturile pe care le raportează. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) a analizat veniturile candidaților și a întocmit o listă a milionarilor care vor să ajungă deputați în Parlament.

Pe prima poziție al topului este fosta pretendentă la șefia Guvernului, înaintată în primăvara acestui an de către PSRM, Mariana Durleșteanu, actuală candidată la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății, care ar avea o avere de 26,5 milioane de lei.

Aceasta este urmată de Renato Usatîi cu 16,5 milioane de lei, Alexandru Covalenco, candidat AUR – puțin peste 13 milioane de lei, Denis și Svetlana Ulanov, Partidul Șor – 10,8 milioane de lei, Adrian Lebedinschi, BECS – 9,3 milioane de lei, Andrei Spînu PAS – 8,9 milioane de lei, Gheorghe Cavcaliuc, PACE – 6,3 milioane de lei, Valentin Gaidarji, candidat PACE – 5,8 milioane de lei, Ion Șpac, candidat PAS – 4,8 milioane de lei și Olesea Stamate, candidată PAS – 4,8 milioane de lei.

ADEPT scrie că, din punct de vedere al bunăstării candidaților la funcția de deputat, venitul mediu lunar pentru toți candidații înscriși în cursa electorală este de 17,100 de lei.

Zero venituri pentru ultimii doi ani au declarat 264 de candidați.

Cei mai mulți candidați fără venituri – 47 (sau 89%) apar pe lista Partidului „NOI”, care are și cel mai modest venit mediu per candidat – de 1 022 de lei.

Cei mai înstăriți candidați se află pe lista PAS, venitul mediu per candidat PAS fiind de 35 607 mii de lei.

În cazul a 158 de candidați venitul pentru ultimii doi ani depășește 1 000 000 de lei, mai mult de 2000 euro pe lună.

#Oameni bogați Moldova #milionari Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.