Lovitură pentru prima autostradă din Moldova: instanța de la București cere reevaluarea ofertei constructorului

14 Oct. 2026, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
14 Oct. 2026, 13:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Proiectul care include construirea primilor cinci kilometri de autostradă în Republica Moldova trebuie să treacă printr-o nouă evaluare a ofertei constructorului. Curtea de Apel București a obligat Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) să reanalizeze oferta asocierii conduse de Itinera pentru tronsonul Iași–Ungheni al Autostrăzii Unirii A8, deși contractul fusese deja semnat în iulie.

Decizia este definitivă și vine în urma contestațiilor depuse de companiile Concelex și Construcții Erbașu. Instanța a anulat parțial documentele procedurii, în ceea ce privește evaluarea ofertei Itinera, și a cerut CNIR să o reevalueze în termen de 20 de zile de la primirea hotărârii. După această etapă, compania trebuie să emită un nou act de evaluare pentru stabilirea clasamentului ofertelor.

Pentru Republica Moldova, miza este segmentul de cinci kilometri de autostradă prevăzut dincolo de Prut, inclus în același contract cu tronsonul care leagă Iașiul de podul de la Ungheni. Hotărârea impune reexaminarea ofertei constructorului, fără să stabilească atribuirea lucrărilor unei alte companii.

Asocierea italiană Itinera–Saipem–ICM a fost desemnată câștigătoare în aprilie, cu o ofertă de 3,57 miliarde de lei românești, fără TVA. Inițial, Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a respins contestațiile concurenților, ceea ce a permis semnarea contractului la 2 iulie, în prezența oficialilor din România și Republica Moldova.

Contractul prevede 46 de luni pentru realizarea proiectului: zece luni pentru proiectare și 36 de luni pentru construcție. Tronsonul dintre DN24, în zona Iașiului, și podul peste Prut are 15,5 kilometri, iar contractul include și cei cinci kilometri de pe teritoriul Republicii Moldova. Pe traseu sunt prevăzute 14 poduri și pasaje, două tuneluri și două noduri rutiere.

Proiectul este finanțat prin programul european SAFE și urmărește dezvoltarea unei conexiuni rutiere între cele două state, destinată atât transportului civil, cât și mobilității militare. Documentația prevede prioritizarea legăturii dintre nodul Golăiești și podul peste Prut de la Ungheni.

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.