Perciun anunță o injecție de 210 milioane de euro în educație! Ce școli și universități vor beneficia

30 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 16:10 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Republica Moldova pregătește investiții de aproximativ 210 milioane de euro în infrastructura educațională, prin trei proiecte incluse în Planul de Creștere susținut de Uniunea Europeană. Banii vor fi direcționați către modernizarea a 20 de școli, renovarea colegiilor și școlilor profesionale, dotarea universităților și dezvoltarea unor centre tehnologice și medicale. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, susține că investițiile ar putea transforma condițiile de studii și pregătirea viitorilor specialiști.

Potrivit ministrului, dintre cele 19 proiecte majore de infrastructură prevăzute în Planul de Creștere, trei sunt dedicate direct educației, cu bugete de 50, 80 și, respectiv, 80 de milioane de euro.

Prima investiție, de 50 de milioane de euro, vizează programul „Școlile-model” și presupune modernizarea a 20 de instituții de învățământ. Finanțarea va fi asigurată prin intermediul Băncii Europene de Investiții, iar proiectul, potrivit ministrului, a fost aprobat recent de Parlament și urmează să intre în etapa de implementare.

Alte 80 de milioane de euro vor fi direcționate către învățământul profesional tehnic. Aproximativ 20 de colegii și școli profesionale urmează să beneficieze de lucrări de renovare, laboratoare modernizate, echipamente noi și investiții în căminele pentru elevi. În cazul unor instituții, finanțarea ar putea ajunge până la 4,2 milioane de euro.

Dan Perciun a calificat acest proiect drept cea mai mare investiție realizată de statul Republica Moldova în colegii și școli profesionale de la proclamarea independenței. Proiectul a fost aprobat de Guvern, acordul fiind semnat, însă mai este necesară aprobarea împrumutului în Parlament.

O altă componentă, evaluată la 80 de milioane de euro, este destinată modernizării infrastructurii universitare. Prioritățile sunt renovarea blocurilor de studii și dotarea laboratoarelor, în timp ce pentru reabilitarea integrală a 19 cămine universitare există finanțări separate, cu un orizont de realizare până în 2030–2031.

Din bugetul destinat universităților, aproximativ 15 milioane de euro sunt prevăzute pentru dezvoltarea Agrotech Park, pe teritoriul fostei Universități Agrare, aflat în prezent în gestiunea Universității Tehnice a Moldovei.

Proiectul presupune reabilitarea a două clădiri vechi, amenajarea unor laboratoare moderne și crearea de spații pentru companii. Autoritățile urmăresc să reunească într-un singur campus studenți, cercetători și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special în domeniile roboticii, agriculturii și tehnologiei alimentare.

Alte 15 milioane de euro sunt rezervate Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, pentru dezvoltarea centrului de simulare medicală. Investiția va permite instruirea practică a studenților prin simularea intervențiilor și procedurilor medicale, înainte ca aceștia să lucreze direct cu pacienții.

Potrivit ministrului, modernizarea centrului ar putea contribui și la obținerea unor acreditări internaționale, sporind competitivitatea instituției.

Un alt proiect ambițios vizează dezvoltarea unui Hightech Park la Stăuceni, pe un teren de aproximativ 50 de hectare. Parcul, coordonat în principal de Ministerul Economiei, ar urma să găzduiască instituții educaționale, centre de cercetare și companii private.

30 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 15:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat  în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit analizei realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Iurie Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New — concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.