Cum pot fi convinși cetățenii din diasporă să investească în dezvoltarea Republicii Moldova?

Participarea masivă a diasporei la ultimele scrutine electorale sugerează că autoritățile statului vor trebui să intensifice programele naționale dedicate diasporei și să consolideze dialogul cu diaspora. Factorul determinant al migrației în scop de muncă este cel economic din cauza nivelului mic de salarizare și insuficiența veniturilor în mediul rural. Dacă intențiile de emigrare vor persista, aceasta va pune constant presiune asupra sistemului de pensii. Iar în anul 2030 numărul beneficiarilor de pensii ar putea depăși numărul salariaților.

Aceasta este una din concluziile principale ale Notei Analitice elaborate pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene de către Dumitru Vicol, analist financiar și expert asociat IPRE și Vadim Pistrinciuc, Director Executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS).

Potrivit autorilor, deși nu sunt disponibile date oficiale precise cu privire la numărul exact al persoanelor care au emigrat din Republica Moldova, în rezultatul analizei și agregării datelor oficiale, dar și a cercetărilor efectuate în ultimii ani, putem estima că numărul celor plecați din țară e de cel puțin 900 mii, dar în realitate ar putea ajunge chiar la 1.3 milioane de persoane. De asemenea, se estimează că dintre cei plecați deja, majoritatea se află peste hotare împreună cu familiile lor. Astăzi, o pătrime din gospodăriile din țară primesc remitențe, iar în cadrul gospodăriilor casnice care sunt dependente de remitențe, transferurile constituiau 52.4% din venitul disponibil pentru anul 2018. Proporția remitențelor în veniturile disponibile a scăzut de la 19% în 2014 la 13% în 2020.

„Autoritățile naționale ar trebui să se focuseze mai mult pe atragerea economiilor celor din diaspora, care ar putea fi estimate la cel puțin 800 milioane dolari per an. În acest sens, este important de extins programele naționale cum ar fi PARE 1+3 și DAR 1+1. O altă oportunitate este dezvoltare eco-sistemului de crowdfunding și investiții în întreprinderi. Economiile celor aflați peste hotare ar putea fi depuse în VMS-uri, ceea ce ar crea un venit adițional pentru o potențială reîntoarcere”, este de părere Dumitru Vicol.

De asemenea, autorii, recomandă reanimarea Grupurilor de Excelență ale Diasporei care să contribuie la implementarea obiectivelor naționale de dezvoltare durabilă.

„Sunt necesare noi soluții eficiente și o mai bună colaborare între autoritățile naționale pentru o estimare mai precisă a mobilității cetățenilor. Autoritățile trebuie să continue cooperarea internațională pentru încheierea noilor acorduri bilaterale de securitate socială cu țările unde își au reședința un număr mare de migranți moldoveni, inclusiv Canada și Marea Britanie. Nu în ultimul rând, coordonarea programelor de atragere a economiilor și activităților ce au tangență cu diaspora are nevoie de un Birou pentru Relații cu Diaspora cu un statut mai elaborat. Noul statut ar trebui să ofere autonomie financiară și administrativă, iar consiliul de administrare ar trebui să fie format cel puțin în jumătate din membri ai diasporei”, menționează Vadim Pistrinciuc.

Autorii concluzionează că autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe atragerea economiilor celor din diaspora, care ar putea fi estimate la cel puțin 800 milioane dolari per an. Deși există reticența de a investi în țară din lipsa încrederii în autorități și a instabilității politice, e nevoie de convins diaspora, dar și decidenții politici, că rentabilitatea potențială în unele sectoare, precum agricultura și producerea în general, ar putea acoperi riscurile de țară.

#IPRE #diaspora #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.