Aston Martin pentru Simona Halep: Tenismena română și-a luat o mașină nouă în cinstea logodnei

Simona Halep este pasionată de mașini. Are în garaj și SUV-uri, și limuzine, și mașini sport cu mulți cai putere. Acum își mai face loc un vehicul în parcarea de lux a jucătoarei de tenis.

Simona Halep este printre primii posesori ai acestui model în România. Este vorba despre Aston Martin DBX, primul SUV din istoria casei britanice, prezentat în urmă cu un an și jumătate și la București.

Numărul 3 mondial, se pregătește intens de nunta cu iubitul său, Toni Iuruc. Mașina a fost un mod de a celebra logodna dintre cei doi, anunțată pe 10 iunie.

DBX își va găsi loc într-un garaj în care se află deja modele Mercedes-AMG, Porsche și Range Rover.

„Chiar îi spuneam Simonei că ne-a trecut printr-o adevărată galerie de mărci de lux. Acest Aston Martin arată și el impecabil. Am întrebat-o ce surpriză ne mai pregătește și a început să zâmbească”, a declarat un apropiat al sportivei.

În vârstă de 29 de ani, Simona Halep tocmai și-a anunțat retragerea de la Olimpiadă, după ce s-a văzut nevoită să renunțe la Roland Garros și Wimbledon din cauza unei accidentări la coapsă.

Aston Martin DBX are motor V8 twin-turbo de 4.0 litri, furnizat de Mercedes-AMG. Sub capota SUV-ului britanic, propulsorul dezvoltă 550 de cai putere și 700 Nm. Acesta face SUV-ul să accelereze de la 0 la 100 km/h în doar 4,5 secunde. Viteza sa maximă este de 291 km/h.

Dincolo de portierele fără rame, o caracteristică tipică modelelor coupe, apare un spațiu exclusivist. Posesorul de SUV DBX primește un acoperiș panoramic, un sistem de iluminare cu 64 de culori și ornamente din lemn, metal rafinat sau compozit. Scaunele sunt îmbrăcate într-o țesătură din 80% lână.

În momentul în care a fost lansat în România, Aston Martin DBX avea un preț de pornire de 165.000 de euro.

#Simona Halep #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.