Cea mai mare problemă cu care se confruntă omenirea. 87% dintre europeni așteaptă măsuri ferme de la UE

Europenii cred că schimbările climatice sunt problema cea mai gravă cu care se confruntă lumea în prezent, potrivit unui Eurobarometru publicat luni.

Astfel, 93% dintre respondenţi consideră că schimbările climatice sunt o problemă gravă, iar 78% le califică drept o problemă foarte gravă.

Atunci când li s-a cerut să spună care este problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent la scară planetară, 29% dintre respondenţi au indicat fie schimbările climatice (18%), fie deteriorarea mediului natural (7%), fie problemele de sănătate legate de poluare (4%), scrie Aleph News.

Pentru a remedia această problemă, 90% dintre europeni consideră că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii ar trebui compensate astfel încât Europa să poată deveni neutră din punct de vedere al climei până în 2050.

De asemenea, 87% consideră că este important ca UE să stabilească ţinte ambiţioase în ceea ce priveşte sporirea utilizării energiei din surse regenerabile şi acelaşi procent crede că e important ca UE să acorde sprijin ţărilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

„În ciuda pandemiei şi a dificultăţilor economice cu care se confruntă europenii, susţinerea publică pentru întreprinderea de acţiuni în domeniul climei este în continuare la cote înalte. Europenii îşi dau seama de riscurile pe termen lung pe care le reprezintă criza climatică şi a biodiversităţii şi aşteaptă acţiuni concrete în acest sens din partea industriei, a guvernelor şi a Uniunii Europene. Cifrele din sondajul Eurobarometru constituie un apel la acţiune lansat politicienilor şi întreprinderilor. Pentru Comisia Europeană, ele reprezintă un stimulent suplimentar de a definitiva pachetul legislativ privind ajustarea obiectivului de reducere a emisiilor la 55%, pachet pe care îl vom prezenta spre sfârşitul lunii şi graţie căruia avem încredere că vom putea atinge obiectivele climatice pe care ni le-am propus”, a declarat vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.

Sondajul arată că 64% pun în aplicare măsuri individuale pentru combaterea schimbărilor climatice şi fac în mod conştient alegeri durabile în viaţa lor de zi de zi.

La întrebarea „cine trebuie să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice”, cetăţenii au subliniat necesitatea întreprinderii unor reforme structurale care să acompanieze acţiunile individuale şi au invocat în acest sens responsabilitatea guvernelor naţionale (63%), a întreprinderilor şi a industriei (58%) şi a UE (57%).

81% dintre respondenţi sunt de acord că energiile curate ar trebui să beneficieze de un sprijin financiar public sporit, chiar dacă acest lucru conduce la o reducere a subvenţiilor pentru combustibilii fosili. Trei sferturi din europeni (75%) consideră că investiţiile în redresarea economică ar trebui să fie direcţionate în principal către noua economie verde.

Aproape 8 din 10 europeni (78%) împărtăşesc opinia că acţiunile climatice vor fi un motor al inovării, iar graţie inovării, întreprinderile europene vor fi mai competitive. 78% sunt de părere că promovarea expertizei UE în domeniul tehnologiilor curate în relaţia cu ţările din afara UE poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în UE.

La sondajul Eurobarometru privind schimbările climatice au participat 26.669 de cetăţeni din diferite categorii sociale şi demografice, din toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul s-a desfăşurat în perioada 15 martie – 14 aprilie 2021.

#eurobarometru #cea mai #schimbari climatice #probleme #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la un milion de ruși au fugit în străinătate în primul an de la invazia Kremlinului în Ucraina. Acum, mii se întorc acasă, oferind o victorie propagandistică președintelui Vladimir Putin și un impuls pentru economia sa de război, scrie Bloomberg.

În condițiile în care războiul încă face ravagii, iar omul care l-a început este pe cale să își asume un nou mandat de șase ani la putere, mulți ruși se confruntă cu o alegere dificilă. Confruntându-se cu respingeri la reînnoirea permiselor de ședere, cu dificultăți în ceea ce privește transferul de muncă și de bani în străinătate și cu un număr limitat de destinații care îi mai primesc, aceștia aleg să pună capăt autoexilului.

“Afacerea nu a funcționat, nimeni nu ne așteaptă cu adevărat” în străinătate, a declarat Alexey, un fost consultant politic în vârstă de 50 de ani din Moscova, care s-a mutat în Georgia pentru a lucra ca antreprenor după ce a fost reținut la un miting anti-război în capitala rusă. El s-a întors când finanțele afacerii sale s-au epuizat, a spus Alexey. El și alte persoane intervievate de Bloomberg au cerut să nu-și dezvăluie numele de familie din motive de securitate.

Invazia din februarie 2022 a provocat un exod în masă din Rusia la o scară nemaiîntâlnită de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Mulți au plecat pentru a înregistra disidența față de război, dar și de teama de mobilizare. Când Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezerviști în septembrie 2022, a declanșat un nou val de plecări a sute de mii de persoane.

Fluxul de plecări a încetinit, dacă nu s-a inversat. În iunie, Kremlinul s-a lăudat că jumătate dintre toți cei care au fugit în acele zile de început s-au întors deja, iar acest lucru pare să reflecte statisticile disponibile din cele mai populare țări de destinație, precum și datele furnizate de companiile de relocare. Pe baza datelor clienților unei firme de relocalizare, Finion din Moscova, se estimează că 40%-45% dintre cei care au plecat în 2022 s-au întors în Rusia, a declarat directorul companiei, Viaceslav Kartamyshev.

Putin a lăudat întoarcerea oamenilor de afaceri, a antreprenorilor și a specialiștilor cu înaltă calificare ca fiind o “tendință bună”. El consideră că afluxul este un semn de sprijin pentru politicile sale, indiferent de motivele reale ale întoarcerii lor acasă, și o dovadă că rușii au “un sentiment de apartenență, o înțelegere a ceea ce se întâmplă”.

Poveștile de revenire sunt folosite în mod activ în propagandă ca o confirmare a “rusofobiei” din Occident, a declarat Tatiana Stanovaya, fondatoare a firmei de consultanță politică R.Politik și senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center. Pentru Putin, acest lucru contează, deoarece “îl alimentează, îi oferă dovezi suplimentare că a avut dreptate”, a spus ea.

Mii de expatriați care se întorc în țară ajută, de asemenea, Rusia să facă față sancțiunilor din timpul războiului și să obțină o performanță economică solidă. Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, migrația inversă a adăugat probabil între o cincime și o treime la creșterea economică anuală de 3,6% a Rusiei în 2023.

Cu toate acestea, lucrătorii care se întorc în țară constituie doar un procent estimat la 0,3% din numărul total de angajați. Acest lucru nu contribuie prea mult la atenuarea penuriei acute de pe piața forței de muncă, dar evidențiază contribuția supradimensionată a repatriaților la activitatea economică.