Sturza își asumă responsabilitatea pentru „crearea” lui Plahotniuc: Are o inteligență diabolică

06 Iul. 2021, 17:09
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Iul. 2021, 17:09 // Actual //  MD Bani

După ani de zile în care unii politicieni moldoveni și-au pasat responsabilitatea pentru faptul că Vlad Plahotniuc a devenit persoana numărul 1 în Moldova care gestiona schemele și „bunul mers” al acestora în țară, fostul premier al Republicii Moldova Ion Sturza susține că el este prima persoană care l-a ajutat pe Plahotniuc să iasă din anonimat, scrie Realitatea.md.

El este creatura mea. De fapt, relațiile lui din România, cu Voronin, trebuie să recunosc, au fost din inițiativa mea. Prima fază, foarte banală: el avea un băruleț în centru în care se întâlnea elita. Avea trei camere la etaj unde ducea tot bomondul și își petreceau frumos timpul. Bineînțeles că el tot fixa. Noi ne duceam acolo cu prietenii, o cafea, mai luam o masă. La un moment dat a venit și a zis: Domnule Sturza, sunt pe tușă, știu că aveți mai multe proiecte, vreau să fiu director în unul dintre proiecte, să ajut. Și i-am zis: Bă Vlad, dar ce salariu vrei? Și el îmi spune: Nu-mi trebuie salariu, povestește Sturza.

Astfel, Ion Sturza susține că un prim pas în transformarea lui Plahotniuc într-o persoană cu autoritate a fost făcut în 2001 cu ajutorul unor politicieni români.

În campania electorală la prezidențialele din 2001 România, echipa lui Iliescu m-au întrebat: Domnule Sturza, avem nevoie un loc de reper unde să ne oprim și de acolo să ne organizăm activitatea. Eu le-am dat întâlnire în Nobil Club, sunt niște camere sus și i-am lăsat cu Plahotniuc. Plahotniuc i-a împachetat așa de bine că băieții ăia l-au invitat la întâlnire cu Iliescu. Iliescu, fără să-și de-a seama, i-a făcut o intrare la ministru economiei. Nu știu ce a făcut, dar i-a impresionat și au devenit prieteni, a adăugat Sturza. 

Potrivit lui Sturza, puțin mai târziu, Plahotniuc ar fi făcut cunoștință cu Oleg Voronin, de unde au și pornit schemele de preluare a afacerilor.

Voronin este o poveste mai târzie. Eram în parteneriat cu Oleg Voronin într-o bancă. Eram acționar mare, majoritar. Noi căutam clienți pentru bancă și Vlad era director general la Petrom. Am profitat că unul dintre cunoscuții mei era adjunct. Zic: bă Alex, hai să ne vedem. L-a înghițit cu totul pe Oleg. Plahotniuc exploatează foarte abil slăbiciunile oamenilor. La un moment dat, Oleg a venit și a zis să punem control pe anumite afaceri. Scenariul ăsta tot a fost pus la cale cu Plahotniuc, a menționat afaceristul.

Vlad Plahotniuc are o inteligență diabolică. Eu când am plecat din Guvern, am inițiat un grup care realiza analiză economică și consultanță. Știau tot din economie, fluxuri. În el erau foști miniștri. Plahotniuc a luat echipa și le-a zis: Desenați-mi toate fluxurile, bani, legali, ilegali. A luat această schemă și a pus-o în funcție, a precizat Ion Sturza.

 

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală