MEI susține poziția corectată a Guvernului cu privire la Portul Giurgiulești

Ministerul Economiei și Infrastructurii se raliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Poziția Guvernului

Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiuleşti” a fost încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii „AZPETROL” SRL (în prezent – „Bemol Retail” SRL ), „AZERTRANS” SRL (în prezent – „Danube Logistics” SRL), „AZPETROL REFINERY” SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL).

Guvernul îndeplinește obligațiunile prevăzute în Acordul de Investiții păstrându-și integritatea instituțională, asigurând în mod transparent funcționalitatea legii și a instituțiilor statului în respectarea principiilor legale.

În contextul celor sus menționate, Guvernul va păstra poziția echidistantă față de părțile semnatare ale Acordului de Investiții și îndeamnă toate părțile aflate în litigiile legate de Portul Internațional Liber „Giurgiulești” să își soluționeze diferendele în conformitate cu dreptul pertinent în instanțele judecătorești competente.

Astfel, poziția Guvernului Republicii Moldova corectează comunucarea Ministerului Economiei care, conform Acordului de Investiții, putea duce la revendicarea de la statul Republica Moldova a investiției de 52 de milioane de euro, realizată de către Bemol Retail SRL.

Amintim că recent, Guvernul, condus de premierul interimar Aureliu Ciocoi, l-a desemnat pe Ion Răuleţ reprezentant al Guvernului în Portul Internațional Liber Giurgiulești, scria anterior Mold-Street.com.

Decizia a fost luată la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii, fără a fi prezentată vreo motivare a acestei desemnări.

Datele publice arată că desemnarea lui Răuleț are loc la doar câteva zile după demisia Tatianei Onufrei din funcţia de şef-adjunct al Direcției politici economice și mediul de afaceri din cadrul MEI. Tatiana Onufrei ocupa din mai 2019 şi postul de reprezentant al Guvernului în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG).

Plecarea ei are loc în contextul în care Ministerul Economiei s-a lăsat atras de partea BERD în litigiul pentru controlul asupra Portului Giurgiuleşti.

Scandalul din jurul Portului Giurgiulești

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost țepuită de 100 milioane de euro.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.