Unde s-a înregistrat cea mai mare prezență la vot în Republica Moldova, până la ora 16:00

Potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), până la ora 16.00, s-au prezentat la urnele de vot peste 1 milion de alegători. Astfel, rata de participare a depășit 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale, iar, în aceste condiții, scrutinul de astăzi poate fi considerat valabil.

Potrivit statisticilor, cei mai activi alegători sunt în circumscripțiile electorale Rezina și Criuleni unde au votat peste 35 % din cei așteptați la urne.

În municipiul Chișinău, rata de participare depășește 210 mii alegători – sau peste 30 %. În cele 41 secții de votare constituite pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, au votat peste 23 mii de alegători.

Până la ora actuală, în străinătate au votat circa 140 mii de alegători. La ora 15:00, ora Chișinăului, a fost închisă secția de votare în Japonia, Tokyo, unde au participat la scrutin 31 de alegători.

În același timp, au fost deschise secțiile de votare pe coasta estică a Statelor Unite ale Americii. Astfel, moldovenii stabiliți în SUA sunt așteptați să-și exercite dreptul la vot în orașele New York, Boston, Washington DC, Asheville, Orlando, Atlanta, Minneapolis, Chicago, Dallas și Denver.

La această oră, în peste 15 secții de votare au fost epuizate peste 2000 de buletine. Majoritatea sunt în Franța, Italia, Germania și Marea Britanie.

Este important de menționat că pe parcursul zilei au fost recepționate 5 contestații care au vizat efectuarea agitației electorale pe rețelele sociale, sigilarea necorespunzătoare a urnelor de vot. Referitor la sesizări, suplimentar celor relatate în briefingul anterior, au mai fost depuse încă 3. Acestea țin de infrastructura unei secții de votare din Londra, transportarea organizată a alegătorilor către secția de votare, și o sesizare, depusă de un observator, în care se invocă oferirea unor vauchere alegătorilor care se prezintă la o secție de votare în Federația Rusă. Toate sesizările au fost remise spre examinare, conform competențelor.

#prezenta la vot #alegeri parlamentare anticipate #Alegeri 2021 #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.