World Coffee Index 2021: Unde se bea cea mai scumpă cafea din Europa Centrală și de Est

Bucureștiul are una dintre cele mai scumpe cafele dintre capitalele din Europa Centrală și de Est, conform datelor din World Coffee Index 2021. În Capitala României, o ceaşcă de cafea costă în medie puţin peste 3 dolari. În Budapesta, preţul e de 2,47 dolari. În Zagreb de 2,33, iar în Belgrad de 1,81 dolari.

Viena, Praga şi Bratislava sunt orașele cu cea mai scumpă cafea. Aici băutura costă 4,04, 3,13 şi respectiv 3,04 dolari.

Dintre toate capitalele Europei Centrale şi de Est, la Bucureşti trebuie să plăteşti cel mai mult pentru o cană de cafea, reiese dintr-un studiu comparativ internaţional, în care se precizează că din acest punct de vedere Bucureştiul este mai scump decât mai multe capitale din Europa occidentală.

„Probabil și numărul de cafenele de specialitate, unde prețul este peste media europeană. Și influențează undeva. Probabil au analizat piață în general a cafenelelor. Pentru că noi, pe lanțuri de cafenele, suntem mult mai jos decât media europeană. Dar nu e un lucru, înseamnă că apreciem cafeaua, ne place ceea ce plătim, chiar dacă plătim mai scump. Ne place să cheltuim pe lucruri care sunt mai scumpe.”, a precizat, la Antena 3, Radu Savopol, fondatorul unui lanț de cafenele din București.

Dacă ţinem cont de nivelul mediu al veniturilor, o cană de cafea costă relativ mult în România – menţionează Maszol citând studiul comparativ internaţional World Coffee Index 2021.

Autorii studiului au întrebuinţat datele unuia dintre cele mai renumite portaluri de călătorie din lume, TripAdvisor. Au fost analizate preţurile pentru cafea filtru, cappuccino şi cafea cu lapte la câte cinci cafenele din fiecare capitală europeană, stabilindu-se un preţ mediu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața filtrelor din Republica Moldova a trecut prin schimbări importante în perioada 2024–2025, caracterizate prin scăderea volumului importurilor, dar creșterea valorii acestora. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, importurile de filtre de toate tipurile au totalizat în doi ani aproximativ 962,6 mii de unități, cu o valoare cumulată de peste 227,4 milioane de lei. Analiza arată că acest segment, deși rar se află în centrul atenției, reflectă evoluția mai multor sectoare economice importante, precum industria auto, producția industrială, sistemul medical și agricultura.

Datele indică o piață puternic concentrată în trei domenii principale industria auto, industria generală și sectorul medical care împreună reprezintă peste 92% din volumul importurilor. Sectorul auto domină clar piața, cu aproximativ 386,5 mii de filtre importate, adică 40% din total, în valoare de 127,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă 56% din valoarea pieței. Prețul mediu al unui filtru auto este de aproximativ 329 de lei, mai mare decât în majoritatea altor segmente. Industria ocupă locul doi, cu 260,5 mii de unități, adică 27% din volum, însă cu o valoare mai mică, de 42,2 milioane de lei, deoarece prețul mediu este de aproximativ 162 de lei per unitate. Sectorul medical se situează pe locul trei, cu 243,3 mii de unități, însă aproape egal cu industria ca valoare, aproximativ 42,7 milioane de lei, datorită costului mai ridicat al filtrelor utilizate în echipamente medicale, inclusiv pentru hemodializă.

Din punct de vedere al tipurilor de produse, filtrele pentru autoturisme domină importurile, cu 371,6 mii de unități și peste 117,6 milioane de lei, adică mai mult de jumătate din valoarea totală a pieței. Pe următoarele poziții se află filtrele pentru lichide și echipamentele pentru hemodializă, care împreună formează aproape jumătate din volumul total al pieței. Există însă și segmente de nișă mult mai scumpe. De exemplu, filtrele pentru aviație au un preț mediu de peste 7.400 de lei per unitate, iar filtrele pentru echipamente alimentare ajung la aproape 13.000 de lei per unitate, fiind produse tehnologice specializate importate în cantități foarte mici.

Compararea datelor din 2024 și 2025 arată o evoluție paradoxală: în 2025, Moldova a importat aproximativ 454 de mii de filtre, cu 11% mai puțin decât în 2024, când volumul era de peste 508 mii de unități. Cu toate acestea, valoarea totală a importurilor a crescut de la 110 milioane de lei la 117,3 milioane de lei, adică cu 7%. Prețul mediu al unui filtru a urcat de la 216 lei la 258 lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 19%. Potrivit analizei, această evoluție arată o schimbare structurală a pieței, în care importatorii cumpără mai puține produse ieftine, dar mai multe filtre specializate sau de calitate superioară.

În perioada analizată, filtrele au fost importate din 57 de țări. Germania este cel mai mare furnizor ca valoare, cu aproximativ 25% din piață, urmată de China, care domină în volum cu 21% din importuri, însă cu o pondere valorică mai mică, de aproximativ 12%, datorită prețurilor mai reduse. Această structură indică o piață bipolară, în care produsele ieftine din Asia coexistă cu echipamentele mai scumpe și de calitate europeană.

În total, 644 de companii din Moldova au importat filtre în perioada 2024–2025. Liderul pieței este compania Inter Cars Piese Auto SRL, care controlează aproximativ 22% din volum și 28% din valoarea importurilor. Pe locul doi se află BB-Dializa SRL, specializată în consumabile pentru hemodializă. În același timp, primele 15 companii controlează aproape 70% din valoarea pieței, ceea ce indică o piață relativ concentrată, dar totuși competitivă.

Potrivit economistului Iurie Rija, piața filtrelor din Moldova trece printr-o transformare calitativă: volumele scad, dar valoarea importurilor crește, pe fondul orientării către produse mai complexe și mai scumpe. Această evoluție reflectă modernizarea parcului auto, dezvoltarea sectorului medical și creșterea cererii pentru echipamente tehnice mai avansate în industrie și agricultură.