World Coffee Index 2021: Unde se bea cea mai scumpă cafea din Europa Centrală și de Est

Bucureștiul are una dintre cele mai scumpe cafele dintre capitalele din Europa Centrală și de Est, conform datelor din World Coffee Index 2021. În Capitala României, o ceaşcă de cafea costă în medie puţin peste 3 dolari. În Budapesta, preţul e de 2,47 dolari. În Zagreb de 2,33, iar în Belgrad de 1,81 dolari.

Viena, Praga şi Bratislava sunt orașele cu cea mai scumpă cafea. Aici băutura costă 4,04, 3,13 şi respectiv 3,04 dolari.

Dintre toate capitalele Europei Centrale şi de Est, la Bucureşti trebuie să plăteşti cel mai mult pentru o cană de cafea, reiese dintr-un studiu comparativ internaţional, în care se precizează că din acest punct de vedere Bucureştiul este mai scump decât mai multe capitale din Europa occidentală.

„Probabil și numărul de cafenele de specialitate, unde prețul este peste media europeană. Și influențează undeva. Probabil au analizat piață în general a cafenelelor. Pentru că noi, pe lanțuri de cafenele, suntem mult mai jos decât media europeană. Dar nu e un lucru, înseamnă că apreciem cafeaua, ne place ceea ce plătim, chiar dacă plătim mai scump. Ne place să cheltuim pe lucruri care sunt mai scumpe.”, a precizat, la Antena 3, Radu Savopol, fondatorul unui lanț de cafenele din București.

Dacă ţinem cont de nivelul mediu al veniturilor, o cană de cafea costă relativ mult în România – menţionează Maszol citând studiul comparativ internaţional World Coffee Index 2021.

Autorii studiului au întrebuinţat datele unuia dintre cele mai renumite portaluri de călătorie din lume, TripAdvisor. Au fost analizate preţurile pentru cafea filtru, cappuccino şi cafea cu lapte la câte cinci cafenele din fiecare capitală europeană, stabilindu-se un preţ mediu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.