FOTO: Un cumpărător misterios a plătit 12,3 milioane dolari pe un diamant de 101 carate, în criptomonedă

Un diamant de 101 carate a devenit cea mai scumpă bijuterie achiziţionată vreodată cu criptomonede, potrivit casei de licitaţii Sotheby’s.

Piatra prețioasă în formă de pară s-a vândut pentru echivalentul a 12,3 milioane de dolari, după ce licitatorul a anunțat că acceptă oferte în bitcoin și ethereum, pe lângă formele tradiționale de plată. Sotheby’s nu a dezvăluit care dintre cele două criptomonede a fost folosită.

Diamantul, supranumit „The Key 10138”, a fost trimis unui „colecționar privat anonim”, potrivit unui comunicat de presă, citat de CNN.

Piatra este al doilea cel mai mare diamant în formă de pară care a venit vreodată pe piață, potrivit Sotheby’s.

Este clasificat ca un diamant de „culoare D”, cel mai înalt grad de acest fel acordat diamantelor albe, ceea ce înseamnă că pare incolor cu ochiul liber și este unul dintre singurele 10 diamante de calitate, cântărind peste 100 de carate, care au apărut vreodată la licitație.

Casele de licitații au început să primească criptomonede pentru articole scumpe.

La începutul acestui an, Sotheby’s a oferit o lucrare a lui Banksy cu plata prin bitcoin și ethereum.

Lucrarea, care prezintă un bărbat mascat care aruncă un buchet de flori ca un cocktail Molotov, s-a vândut în cele din urmă cu 12,9 milioane de dolari, dar casa de licitații nu a dezvăluit dacă cumpărătorul a folosit o criptomonedă.

În iunie, Christie’s a anunțat, de asemenea, că acceptă bitcoin și ethereum pentru o lucrare fără titlu a lui Keith Haring.

Tabloul s-a vândut cu aproape 6 milioane de dolari, deși, din nou, licitatorul nu a dezvăluit metoda de plată.

#Sotheby's #diamant

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.