FOTO: Un cumpărător misterios a plătit 12,3 milioane dolari pe un diamant de 101 carate, în criptomonedă

14 Iul. 2021, 09:55
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
14 Iul. 2021, 09:55 // Au Bani //  MD Bani

Un diamant de 101 carate a devenit cea mai scumpă bijuterie achiziţionată vreodată cu criptomonede, potrivit casei de licitaţii Sotheby’s.

Piatra prețioasă în formă de pară s-a vândut pentru echivalentul a 12,3 milioane de dolari, după ce licitatorul a anunțat că acceptă oferte în bitcoin și ethereum, pe lângă formele tradiționale de plată. Sotheby’s nu a dezvăluit care dintre cele două criptomonede a fost folosită.

Diamantul, supranumit „The Key 10138”, a fost trimis unui „colecționar privat anonim”, potrivit unui comunicat de presă, citat de CNN.

Piatra este al doilea cel mai mare diamant în formă de pară care a venit vreodată pe piață, potrivit Sotheby’s.

Este clasificat ca un diamant de „culoare D”, cel mai înalt grad de acest fel acordat diamantelor albe, ceea ce înseamnă că pare incolor cu ochiul liber și este unul dintre singurele 10 diamante de calitate, cântărind peste 100 de carate, care au apărut vreodată la licitație.

Casele de licitații au început să primească criptomonede pentru articole scumpe.

La începutul acestui an, Sotheby’s a oferit o lucrare a lui Banksy cu plata prin bitcoin și ethereum.

Lucrarea, care prezintă un bărbat mascat care aruncă un buchet de flori ca un cocktail Molotov, s-a vândut în cele din urmă cu 12,9 milioane de dolari, dar casa de licitații nu a dezvăluit dacă cumpărătorul a folosit o criptomonedă.

În iunie, Christie’s a anunțat, de asemenea, că acceptă bitcoin și ethereum pentru o lucrare fără titlu a lui Keith Haring.

Tabloul s-a vândut cu aproape 6 milioane de dolari, deși, din nou, licitatorul nu a dezvăluit metoda de plată.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.