Chironda se răzbună. A atacat în instanță decizia prin care a fost demis de la Primărie

Fostul viceprimar al Capitalei, Victor Chironda a acționat Primăria municipiului Chișinău în instanța de judecată, după ce a fost demis din funcție.

Acesta cere instanței să anuleze dispoziția, care potrivit lui, a fost emisă cu încălcarea procedurii legale.

„Să fie clar, eu nu contesc dreptul primarului și consiliului de a demite viceprimarul. Eu contest temeiul acestei decizii, adică argumentarea precum că eu aș fi lipsit nemotivat de la serviciu și că nu mi-aș fi îndeplinit atribuțiile de serviciu. Ambele argumente sunt minciuni împachetate în încălcări ale legisltației muncii. Dacă vroia atât de mult să mă demită, primarul Ion Ceban trebuia să descrie motivul adevărat al acestei decizii, și anume refuzul meu de a semna autorizația ilegală de demolare a hotelului Național și expunerea publică a actelor de corupție ale colaboratorilor primăriei”, scrie Chironda.

Între timp, Chironda spune că nu va cere despăgubiri din partea municipalității, citează Realitatea.md .

„Eu nu am inițiat acest proces pentru că mă țin de funcție. Și nici nu voi cere despăgubiri și achitare de salariu pe perioada neaflării în funcție. Pentru că acești bani tot din bugetul public vor fi plătiți. Eu am depus această cerere pentru a demonstra că primăria lui Ion Ceban se ține pe minciună, manipulare, corupție și PR ieftin. Iar cine are dubii asupra acestui lucru să privească ședința CMC din 2 iulie. Eu voi continua monitorizarea activității primăriei și alături de colegii din societatea civilă vom face toate demersurile necesare pentru a stopa demolarea ilegală a hotelului Național dar pentru a asigura transparența decizională în primăria Chișinău”, a conchis Chironda.

Victor Chironda a fost demis în cadrul ședinței CMC din 2 iulie curent, cu votul a 28 consilieri municipali socialiști și din Partidul „ȘOR”. Consilierii de la PAS, Platforma DA și „Forța Nouă” au părăsit sala.

S-a întâmplat după ce primarul de Chișinău, Ion Ceban, venit cu această solicitare, argumentând că „nu este un personal exemplar”.

Amintim că viceprimarul Victor Chironda s-a pomenit într-un scandal de proporții după ce în lipsa motivată a acestuia de la locul de muncă, a fost autorizată demolarea Hotelului Național din Capitală.

De partea cealaltă, Chironda se opune demolării din considerentul că nu au fost efectuate studii pentru a măsura impactul care urmează să-l aibă construcția asupra zonei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.