Administrația Biden vine cu primele sancțiuni adresate Rusiei în cazul Navalnîi

Administrația Biden a declasificat marți un raport al serviciilor de informații americane, conform căreia FSB-ul, una dintre principalele agenții de informații secrete din Rusia, a orchestrat otrăvirea lui Aleksei Navalnîi. Totodată, au fost anunțate primele sancțiuni împotriva guvernului rus pentru atentatul la viața și libertatea politicianului de opoziție de la Moscova.

Sancțiunile reflectă îndeaproape o serie de acțiuni pe care națiunile europene și Marea Britanie le-au întreprins în octombrie anul trecut și pe care le-au extins luni. Înalți oficiali ai administrației au declarat că sancțiunile fac parte dintr-un efort de a demonstra unitatea și fermitatea noii administrații de l Washington, în primele confruntări cu guvernul președintelui rus, Vladimir V. Putin. Niciuna dintre sancțiuni însă nu a fost îndreptată în mod special către președintele Putin sau oligarhii care îl susțin pe liderul rus.

Sancțiunile privind cazul Navalnîi ale administrației Biden reprezintă primul contact cu Rusia. În timp ce majoritatea președinților din trecut au intrat în funcție declarând că vor căuta reluarea relațiilor cu Rusia, Biden a făcut contrariul – avertizând că Putin își conduce țara înapoi, într-o eră a autoritarismului și promite să vină cu răspunsuri adecvate la încălcările drepturilor omului din parte Rusiei, dar și a eforturilor acesteia de destabilizare a Europei.

Noile sancțiuni sunt concentrate pe cei responsabili legal, dar și în mod direct de otrăvirea și condamnarea lui Navalnîi, care părea a fi mai degrabă un „spectacol” decât un proces echitabil.

Uniunea Europeană a sancționat deja șase ruși și un centru de cercetare științifică de stat ca răspuns la otrăvirea Navalnîi. Astăzi, au mai fost sancționate încă 4 persoane, sub forma interdicției de a călători în UE și înghețarea activelor a doi procurori, a șefulului gărzii naționale rusești și a șefului serviciului penitenciar rusesc.

Este vorba despre Igor Krasnov, care a devenit procurorul general al Rusiei acum un an, Aleksandr I. Bastrykin, al cărui comitet de investigație gestionează investigațiile asupra infracțiunilor majore și raportează direct președintelui rus Vladimir V. Putin, Viktor V. Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei și fostul body-guard al lui Putin, care l-a amenințat pe Navalnîi în septembrie 2018 și Aleksandr Kalashnikov, șeful serviciului penitenciar federal din Rusia.

#Alexei Navalnii #noviciok #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a aprobat raportul final de lichidare și bilanțul de închidere pentru Banca Comercială „INVESTPRIVATBANK” S.A. și marchează radierea definitivă a instituției din Registrul de stat al persoanelor juridice. Decizia survine după examinarea documentației transmise de lichidator prin cererile din 18 aprilie, 15 mai și 2 iunie 2025 și validată de Direcția rezoluție bancară.

Hotărârea confirmă distribuirea tuturor activelor disponibile și constată insuficiența acestora pentru achitarea integrală a datoriilor, ceea ce stinge creanțele creditorilor rămase neacoperite. BNM și lichidatorul sunt astfel degrevați de orice obligații suplimentare legate de procedura de lichidare, începută în 2009, după retragerea licenței băncii pe fondul problemelor de solvabilitate.

Lichidatorul trebuie să depună fără întârziere cererea de radiere la Agenția Servicii Publice și să efectueze formalitățile conexe. Deponenții persoane fizice care nu și-au revendicat soldurile în termenul stabilit pot solicita plata acestora la Banca Comercială „COMERȚBANK” S.A., str. Independenței 1/1, Chișinău.

Hotărârea va fi publicată în Monitorul Oficial în maximum șapte zile și poate fi contestată la Comitetul executiv al BNM în termen de 30 de zile; acțiunea nu suspendă însă executarea deciziei.

La 19 iunie 2009, BNM a retras licenţa de la Investprivatbank ca urmare a încălcării normelor prudenţiale, dar şi deoarece administraţia băncii a prezentat rapoarte eronate despre starea lichidităţilor sale. Cele mai mari greşeli ale băncii Investprivatbank au fost concentrarea creditării proiectelor imobiliare şi nediversificarea portofoliului de credite, în condiţiile în care oricum piaţa imobiliară a înregistrat o scădere din cauza crizei mondiale. Astfel, în urma controlului efectuat de BNM s-a descoperit că creditele imobiliare constituiau circa 75% din portofoliu, pe când norma admisă era de cel mult 30%. O altă încălcare a fost faptul că banca a atras pe piaţă depozite pe termen scurt – o lună, 1-3 luni şi 3-6 luni, dar acorda credite pe termen lung.