Jocurile de noroc, sursă de milioane la bugetul de stat. Câți s-au conformat voluntar să achite impozitele

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde acțiuni de depistare și prevenire a unor eventuale cazuri de încălcare fiscală, informare și conformare a persoanelor care obțin venituri din jocurile de noroc, declară Sergiu Pușcuță, directorul SFS, în cadrul unui interviu pentru Bani.md.

Potrivit acestuia, trimestrial se efectuează controale fiscale la agenții economici rezidenți care intermediază plățile în adresa platformelor on-line de jocuri de noroc și pariuri sportive, în scopul identificării persoanelor fizice care obțin venituri sub formă de câștiguri.

Urmare a acțiunilor întreprinse, au fost identificate 4 026 persoane fizice care în anul 2020 au obținut venituri de la pariuri sportive on-line și față de care au fost întreprinse acțiuni de conformare voluntară (prin remiterea a 4026 scrisori de conformare) privind declararea veniturilor obținute.

În rezultatul acțiunilor întreprinse, 1 438 persoane fizice s-au conformat și au declarat alte venituri impozabile pentru anul 2020, în sumă totală de 25 657,554 mii lei.

În partea ce ține de încasările la Bugetul Public Național a contribuabililor care practică activitatea ”jocuri de noroc” pentru perioada 2017 – 2020, aceștia au achitat la buget suma de 146,1 milioane lei. Totodată, comunicăm că, informația despre veniturile bugetului de stat de la jocurile de noroc online nu poate fi prezentată, deoarece Sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat nu permite selectarea informației respective.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!