USM – cel mai mare centru universitar din Republica Moldova te invită să depui dosarul la concursul de Admitere

Universitate de Stat din Moldova scrie istorie an de an începând din 1 octombrie 1946. Astfel, iată că de 75 de ani, la începutul anului de învățământ, USM își deschide larg ușile pentru a-i întâlni pe cei care își doresc să studieze în cel mai mare centru universitar din țară.

Fiind prima universitate din țară care a fost acreditată la nivel național, USM a reușit să construiască în timp un mediu academic propice pentru dezvoltarea a zeci de mii de tineri și personalități din țară. De asemenea, prestigiul și spectrul larg de oportunități la angajare reprezintă unul dintre elementele de bază de care se bucură absolvenții USM.

În prezent, Universitatea de Stat din Moldova oferă tinerilor posibilitatea de a studia în cadrul a 11 facultăți atât pentru ciclul de licență, cât și pentru cel de masterat, dar și patru școli doctorale. Pentru a facilita depunerea dosarelor la concursul de Admitere, USM a creat platforma EADMITERE. Informațiile despre oferta educațională pot fi consultate aici: Broșurile facultăților USM sau pe site, selectând compartimetul Licență-specialitati, respectiv, Masterat-specialitati.

Referitor la procesul de admitere, dosarele pot fi depuse atât cu prezență fizică (str. Al. Mateevici, 60), cât și online. Răspunsul la orice întrebare, îl poți obține AICI.

Viitori studenți ai USM vor avea posibilitatea de a beneficia de o bază tehnico-materială modernă, ce corespunde standardelor internaționale. Universitatea pune la dispoziția studenților 6 blocuri de învățământ, 10 cămine, o bibliotecă universitară dotată cu săli de lectură, un Palat al Sporturilor, o Casă de Cultură, cantine, baze de practică și de agrement.

Scopul primordial al Universității de Stat din Moldova este de a pregăti specialiști în diverse domenii şi formarea ansamblului de competenţe necesare integrării socio-profesionale; dezvoltarea potenţialului ştiinţific în domeniile de formare a specialiştilor; dezvoltarea şi promovarea ideilor, teoriilor, concepţiilor ştiinţifice prin activitatea de cercetare desfăşurată de personalul didactic şi studenţi; promovarea valorilor/reperelor axiologice general-umane şi naţionale; formarea profilului etic şi civic al tineretului studios; asigurarea calităţii învăţământului superior şi a serviciilor educaţionale prestate; participarea la elaborarea politicilor şi strategiilor educaţionale , dar şi la implementarea acestora în învăţământul superior; integrarea în spaţiul european al învăţământului superior şi de cercetare.

Universitatea de Stat din Moldova este recunoscută în arealul învăţământului universitar internaţional şi este integrată într-o puternică reţea de cooperare internaţională fiind membră a Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor (IAU), Agenţiei Universitare a Francofoniei(AUF) și a Asociaţiei Euroasiatice a Universităţilor (AEU).

#admitere 2021 #cea mai #dosar #concurs #USM #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.