300 000 de euro din partea României pentru Moldova în scopul susținerii societății civile și a presei independente

Bogdan Aurescu a declarat vineri, 23 iulie curent, într-o conferință de presă din incinta Președinției, la care a ieșit împreună cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, că a decis, în calitate de ministru de Externe a României, acordarea unei noi contribuții voluntare din partea României în valoare de 300 de mii de euro în scopul implimentării de proiecte pentru susținerea societății civile și a presei independente de la noi.

„Această asistență financiară este atribuită în conformitate cu pachetul de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis în decembrie la Chișinău și vine în continuarea contribuției voluntare similare de 250 de mii de euro pe care am acordat-o anul trecut. … Susținerea societății civile și presei independente din Republica Moldova reprezentă elemente centrale pentru dezvoltarea unui stat democratic”, a explicat Bogdan Aurescu.

Mai întâi, însă, a ținut să precizeze că România contează pe o cooperare reînnoită cu noul Guvern. „Mă aflu aici pentru a transmite astăzi asigurările noastre, domnului președinte Klaus Iohannis, ale Guvernului condus de domnul Florin Câțu, că România este pregătită pentru o accelerare a realizărilor a tuturor proiectelor de pe agenda bilaterală, și o multiplicare a acestora. Sprijinul României pentru Republica Moldova se va consolida în toate domeniile de interes major pentru modernizarea și dezvoltarea statului, pentru creșterea rezilienței sale în fața tuturor provocărilor cu care se confruntă. Este un mesaj ferm de deschidere și de disponibilitate din partea noastră și vreau să ajungă asta la toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de limba vorbită sau de regiunea în care locuiesc”.

Potrivit acestuia, una din priorități este și importanța convenirii unui nou program de asistență nerambursabilă care să îndeplinească funcțiile acordului privind asistența nerambursabilă a 100 de mil. de euro semnat în 2010 și ieșit din vigoare, din păcate, în martie acest an.

„Noi am depus eforturi susținute pentru a prelungi valabilitatea acestui acord, dar din motive care nu au fost imputabile părții române s-a ajuns la ieșirea din vigoare a acordului. Cu toate acestea, acordul a permis finanțarea de către România a peste un deceniu de proiecte emblematice și în beneficiul real al cetățenilor: peste 1.000 de grădinițe, instituții școlare, asigurarea de atribuții la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău”, a mai adăugat Bogdan Aurescu.

Amintin că vizita ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, este prima a unui oficial UE, după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Tot azi, a ajuns și noul lot de doze de vaccin Pfizer donat de România, ceea ce îi atribuie țării vecine statutul de cel mai mare donator de vaccin pentru Republica Moldova.

#Bogdan Aurescu #ministru de Externe a României #contributie voluntara #vizita #Republica Moldova #Maia Sandu #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina