Condimentul care te îmbogăţeşte: un kilogram costă 10.000 de euro. Românul care îl cultivă

Șofranul sau aurul roșu a fost întodeauna cel mai scump condiment din lume, iar acum a devenit foarte căutat.

Ashlie Dias este bucătar la un restaurant din București. Este originar din India, unde, și acolo, șofranul este un lux.

„Nu folosim zilnic șofranul, asta este pentru ocazii. Foarte important, pentru ocazie. Nu e ocazie, nu merită șofran”, spune chef-ul.

Nelu Ciurea cultivă șofran pe o întindere de 10 ari, după o investitie de 7.000 de euro. Lucrează doar cu familia și și-a recuperat imediat investiția, pentru că un kilogram de șofran ajunge la 10.000 de euro, scrie Aleph News.

„Băgatul în pământ îmi ia maxim o săptămână și după aceea, în august asta fiind și la sfârșitul lui octombrie începe floarea. Este în jur de două săptămâni, maxim trei săptămâni. Nu înflorește toată cultura odată, deci eșalonat. Deci avem timp, dimineața culegem, extragem pistilul și asta e tot”, spune Nelu Ciurea.

Din șofran se pot extrage uleiuri aromatice, dar și numeroase alte substanțe cu beneficii pentru sănătate.

#condiment #imbogatire #afacere #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.