Banii lui Alexandru Pînzari: Ce avere a declarat când deținea funcții de stat

Alexandru Pînzari, care în prezent își ispășește măsura preventivă de detenție fiind vizat într-un dosar interesant, a deținut mai multe funcții în Republica Moldova. O perioadă scurtă a fost director al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, acum Administrația Națională a Penitenciarelor, după care în 2016, pe vremea când ministrul de Interne era Alexandru Jizdan, a devenit șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP).

Mai târziu, în 2019, după cedarea puterii de către PDM, a fost demis de noul ministru de Interne, pe atunci, Andrei Năstase. El însă a câștigat în instanță procesul de judecată și a fost restabilit în această funcție deja în 2020. Cu toate acestea, și-a dat demisia și a reușit să devină în martie anul trecut ministrul al Apărării, dar pentru o perioadă scurtă. Realitatea.md a analizat ultimele trei declarații de avere și interese personale completate din funcții publice.

Astfel, potrivit declarației anuale semnate în martie 2019, Alexandru Pînzari a încasat un salariu total de circa 180.850 de lei de la IGP. A avut venituri și din înstrăinarea unor bunuri mobile, cum ar fi o Honda CRW, anul fabricației 2007, cu 150 de mii de lei și o Toyota Prius, anul fabricației 2016, cu 10 mii de euro. Din alte surse legale, a avut o compensație pentru deplasări de puțin peste 13 mii de lei și o pensie de la CNAS de 84.731 lei.

Cât despre ce clădiri și construcții declara, pe numele său erau înregistrate un apartament de 106 metri pătrați, valorat la 52.500 euro și două garajuri. Totodată, pe numele unui membru de familie, cel mai probabil al soției – nu este clar cine anume, pentru că a fost acoperit numele – era înregistrat un apartament de 48,9 metri pătrați, valorat la doar 20 de mii de lei.

În 2019, Alexandru Pînzari mai declara un mijloc de transport, fără a specifica marca acestuia, anul fabricației fiind din 1961, care costa 3.000 de lei.

Un an mai târziu, declarația anuală, semnată în februarie, nu se deosebește foarte mult față de precedenta. Alexandru Pînzari încă încasase de la IGP un salariu total mai mic cu aproape 26 de mii de lei față de cel din 2019. Doar că a mai încasat niște bani – 55.800 lei – de la Tirex Petrol și 4.761 lei de la EstconConstruct SRL. Pensia de la CNAS a fost de 81.929 lei.

În rest, a declarat aceleași garajuri, aceleași apartamente și aceeași mașină.

La fel în 2020, a depus o nouă declarație de avere, pentru că obținuse, dar și pierduse funcția de ministru al Apărării. Astfel, în noiembrie 2020, a declarat că a reușit să ridice un salariu de 139.582 lei exclusiv de la Minister. Pensia de la CNAS i-a rămas la cifra de 80 de mii de lei.

A vândut un garaj cu 11.200 de euro și apartamentul membrului familiei, cel mai probabil se adeverește a fi a soției, cu 27.000 de euro. Astfel, a rămas cu un singur apartament și cu un garaj. Însă apare și o casă de locuit, dobândită în 2020, cu o supragață de 166,5 metri pătrați în valoare de 18.57.544.00 de lei. A mai rămas cu aceeași mașină cu anul fabricației din 1961.

Detalii despre Reținerea lui Pînzari, citiți pe Realitatea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.