Banii lui Alexandru Pînzari: Ce avere a declarat când deținea funcții de stat

03 Aug. 2021, 12:03
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
03 Aug. 2021, 12:03 // Au Bani //  MD Bani

Alexandru Pînzari, care în prezent își ispășește măsura preventivă de detenție fiind vizat într-un dosar interesant, a deținut mai multe funcții în Republica Moldova. O perioadă scurtă a fost director al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, acum Administrația Națională a Penitenciarelor, după care în 2016, pe vremea când ministrul de Interne era Alexandru Jizdan, a devenit șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP).

Mai târziu, în 2019, după cedarea puterii de către PDM, a fost demis de noul ministru de Interne, pe atunci, Andrei Năstase. El însă a câștigat în instanță procesul de judecată și a fost restabilit în această funcție deja în 2020. Cu toate acestea, și-a dat demisia și a reușit să devină în martie anul trecut ministrul al Apărării, dar pentru o perioadă scurtă. Realitatea.md a analizat ultimele trei declarații de avere și interese personale completate din funcții publice.

Astfel, potrivit declarației anuale semnate în martie 2019, Alexandru Pînzari a încasat un salariu total de circa 180.850 de lei de la IGP. A avut venituri și din înstrăinarea unor bunuri mobile, cum ar fi o Honda CRW, anul fabricației 2007, cu 150 de mii de lei și o Toyota Prius, anul fabricației 2016, cu 10 mii de euro. Din alte surse legale, a avut o compensație pentru deplasări de puțin peste 13 mii de lei și o pensie de la CNAS de 84.731 lei.

Cât despre ce clădiri și construcții declara, pe numele său erau înregistrate un apartament de 106 metri pătrați, valorat la 52.500 euro și două garajuri. Totodată, pe numele unui membru de familie, cel mai probabil al soției – nu este clar cine anume, pentru că a fost acoperit numele – era înregistrat un apartament de 48,9 metri pătrați, valorat la doar 20 de mii de lei.

În 2019, Alexandru Pînzari mai declara un mijloc de transport, fără a specifica marca acestuia, anul fabricației fiind din 1961, care costa 3.000 de lei.

Un an mai târziu, declarația anuală, semnată în februarie, nu se deosebește foarte mult față de precedenta. Alexandru Pînzari încă încasase de la IGP un salariu total mai mic cu aproape 26 de mii de lei față de cel din 2019. Doar că a mai încasat niște bani – 55.800 lei – de la Tirex Petrol și 4.761 lei de la EstconConstruct SRL. Pensia de la CNAS a fost de 81.929 lei.

În rest, a declarat aceleași garajuri, aceleași apartamente și aceeași mașină.

La fel în 2020, a depus o nouă declarație de avere, pentru că obținuse, dar și pierduse funcția de ministru al Apărării. Astfel, în noiembrie 2020, a declarat că a reușit să ridice un salariu de 139.582 lei exclusiv de la Minister. Pensia de la CNAS i-a rămas la cifra de 80 de mii de lei.

A vândut un garaj cu 11.200 de euro și apartamentul membrului familiei, cel mai probabil se adeverește a fi a soției, cu 27.000 de euro. Astfel, a rămas cu un singur apartament și cu un garaj. Însă apare și o casă de locuit, dobândită în 2020, cu o supragață de 166,5 metri pătrați în valoare de 18.57.544.00 de lei. A mai rămas cu aceeași mașină cu anul fabricației din 1961.

Detalii despre Reținerea lui Pînzari, citiți pe Realitatea

01 Oct. 2026, 16:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 16:40 // Actual //  Ursu Victor

Dependența energetică, necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri și investițional și consolidarea fundamentelor macroeconomice sunt principalele provocări economice pe care Republica Moldova trebuie să le depășească pentru a se apropia mai rapid de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, întrebat care sunt cele trei probleme economice ce împiedică accelerarea integrării europene a țării.

Potrivit oficialului european, Republica Moldova a făcut deja progrese importante în integrarea economică în UE, inclusiv prin aderarea la diverse programe europene, participarea la SEPA, aplicarea regimului „Roam Like at Home” și valorificarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

„Din punctul meu de vedere, eu cred că mergem bine”, a declarat Dombrovskis.

El a subliniat că integrarea economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană are loc deja, iar relațiile comerciale și investiționale sunt tot mai strânse. Potrivit acestuia, aproximativ 57% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre piața UE, în timp ce circa 70% din investițiile străine directe provin din Uniunea Europeană.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne însă sectorul energetic. Dombrovskis a menționat că sunt implementate proiecte majore de infrastructură pentru integrarea Republicii Moldova în rețelele și piețele europene de electricitate și gaze și pentru reducerea dependenței de livrările din Rusia.

O altă problemă indicată de comisar este mediul de afaceri și investițional. Potrivit lui, companiile europene sunt interesate să-și consolideze prezența în Republica Moldova, însă pentru aceasta este necesar un climat mai favorabil investițiilor.

În același timp, Dombrovskis a accentuat importanța menținerii unor fundamente macroeconomice solide, condiție esențială pentru atragerea investițiilor și accelerarea integrării economice.

Oficialul european a precizat că aceste probleme sunt abordate inclusiv prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, care urmărește accelerarea reformelor și apropierea economiei moldovenești de piața unică europeană.