Banii lui Alexandru Pînzari: Ce avere a declarat când deținea funcții de stat

Alexandru Pînzari, care în prezent își ispășește măsura preventivă de detenție fiind vizat într-un dosar interesant, a deținut mai multe funcții în Republica Moldova. O perioadă scurtă a fost director al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, acum Administrația Națională a Penitenciarelor, după care în 2016, pe vremea când ministrul de Interne era Alexandru Jizdan, a devenit șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP).

Mai târziu, în 2019, după cedarea puterii de către PDM, a fost demis de noul ministru de Interne, pe atunci, Andrei Năstase. El însă a câștigat în instanță procesul de judecată și a fost restabilit în această funcție deja în 2020. Cu toate acestea, și-a dat demisia și a reușit să devină în martie anul trecut ministrul al Apărării, dar pentru o perioadă scurtă. Realitatea.md a analizat ultimele trei declarații de avere și interese personale completate din funcții publice.

Astfel, potrivit declarației anuale semnate în martie 2019, Alexandru Pînzari a încasat un salariu total de circa 180.850 de lei de la IGP. A avut venituri și din înstrăinarea unor bunuri mobile, cum ar fi o Honda CRW, anul fabricației 2007, cu 150 de mii de lei și o Toyota Prius, anul fabricației 2016, cu 10 mii de euro. Din alte surse legale, a avut o compensație pentru deplasări de puțin peste 13 mii de lei și o pensie de la CNAS de 84.731 lei.

Cât despre ce clădiri și construcții declara, pe numele său erau înregistrate un apartament de 106 metri pătrați, valorat la 52.500 euro și două garajuri. Totodată, pe numele unui membru de familie, cel mai probabil al soției – nu este clar cine anume, pentru că a fost acoperit numele – era înregistrat un apartament de 48,9 metri pătrați, valorat la doar 20 de mii de lei.

În 2019, Alexandru Pînzari mai declara un mijloc de transport, fără a specifica marca acestuia, anul fabricației fiind din 1961, care costa 3.000 de lei.

Un an mai târziu, declarația anuală, semnată în februarie, nu se deosebește foarte mult față de precedenta. Alexandru Pînzari încă încasase de la IGP un salariu total mai mic cu aproape 26 de mii de lei față de cel din 2019. Doar că a mai încasat niște bani – 55.800 lei – de la Tirex Petrol și 4.761 lei de la EstconConstruct SRL. Pensia de la CNAS a fost de 81.929 lei.

În rest, a declarat aceleași garajuri, aceleași apartamente și aceeași mașină.

La fel în 2020, a depus o nouă declarație de avere, pentru că obținuse, dar și pierduse funcția de ministru al Apărării. Astfel, în noiembrie 2020, a declarat că a reușit să ridice un salariu de 139.582 lei exclusiv de la Minister. Pensia de la CNAS i-a rămas la cifra de 80 de mii de lei.

A vândut un garaj cu 11.200 de euro și apartamentul membrului familiei, cel mai probabil se adeverește a fi a soției, cu 27.000 de euro. Astfel, a rămas cu un singur apartament și cu un garaj. Însă apare și o casă de locuit, dobândită în 2020, cu o supragață de 166,5 metri pătrați în valoare de 18.57.544.00 de lei. A mai rămas cu aceeași mașină cu anul fabricației din 1961.

Detalii despre Reținerea lui Pînzari, citiți pe Realitatea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.