(VIDEO) Inundații fără precedent în Coreea de Nord. Case inundate până la pod și terenuri agricole distruse

Potrivit presei de stat din Coreea de Nord, Kim Jong-un a cerut armatei să efectueze lucrări de ajutorare în zonele afectate recent de ploi abundente.

Peste 1.000 de case au fost avariate și aproximativ 5.000 de persoane au fost evacuate după inundațiile care au avut loc, a informat televiziunea de stat la începutul acestei săptămâni.

Măsura liderului nord-coreean vine pe fondul îngrijorărilor legate de o criză economică și de lipsa de alimente.

Terenurile agricole au fost deteriorate, iar Kim Jong-un a declarat în iunie că țara se confruntă cu o situație alimentară „tensionată”.

El a spus la momentul respectiv că sectorul agricol nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele de cereale din cauza taifunelor de anul trecut, care au provocat inundații, și că multe vor depinde de recolta din acest an.

Filmările de la KCTV administrate de stat au arătat case inundate până la acoperișuri, precum și poduri și căi ferate deteriorate în provincia de est a Hamgyongului de Sud. De asemenea, se spune că aproximativ 17 km (10 mile) de drumuri și poduri au fost deteriorate.

Potrivit raportului „sute de hectare de teren agricol” au fost, de asemenea, scufundate sau pierdute pe măsură ce digurile râurilor s-au prăbușit, relatează agenția de știri AFP.

Cu solul deja saturat, ploile suplimentare ar putea provoca mai multe daune.

Până la 10 august a fost prognozată o ploaie puternică, iar zonele din est sunt așteptate să fie afectate în mod special, potrivit agenției meteorologice a țării.

Coreea de Nord se luptă cu sancțiuni internaționale, impuse din cauza programului său nuclear.

De asemenea, țara și-a închis granițele pentru a limita răspândirea Covid-19, conducând la comerțul cu China – pe care Coreea de Nord se bazează pentru alimente, îngrășăminte și combustibil.

Coreea de Nord a suferit o foamete la nivel național în anii 1990, după ce căderea Uniunii Sovietice a lăsat-o fără un ajutor crucial. Numărul total al persoanelor care au murit de foame în acea perioadă nu este cunoscut, dar estimările merg până la trei milioane.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.