BioNTech a depăşit estimările specialiştilor pentru vânzările de vaccinuri. Ce profit a înregistrat compania

Compania BioNTech a înregistrat un profit de 2,8 miliarde de euro, astfel, depășind estimările specialiştilor pentru vânzările de vaccinuri. Profitul a atins un nivel atât de înalt datorită cererii pentru vaccinul anti coronavirus, scrie Financial Times.

Grupul german de biotehnologie a declarat că se aşteaptă ca veniturile pe întregul an de pe urma vaccinurilor dezvoltate în comun cu firma Pfizer să fie de aproximativ 15,9 miliarde de euro, cu mult peste o prognoză anterioară de 12,4 miliarde de euro.

BioNTech a declarat că până pe 21 iulie a semnat contracte pentru livrarea a 2,2 miliarde de doze pentru anul acesta, alături de peste 1 miliard de doze alocate pentru 2022. Compania se aşteapta ca, ulterior, capacitatea anuală de producţie să ajungă la 3 miliarde de doze până la sfârşitul anului.

„Noi şi partenerul nostru Pfizer am depăşit suma de un miliard de doze de vaccin anti COVID-19 livrate la nivel mondial”, a declarat Ugur Sahin, director executiv şi co-fondator al companiei. „Suntem mândri că am atins această mare etapă după doar şase luni şi că am putut ajuta oamenii mulţumită tehnologiei noastre”, mai menţionează sursa citată.

BioNTech/ Pfizer şi grupul american Moderna sunt singurele două firme care fabrică vaccinuri pe bază de mesager ARN. Acesta oferă celulelor instrucţiuni genetice pentru a produce proteine virale.

Cererea de vaccinuri cu ARN mesager din partea naţiunilor bogate a crescut mulţumită studiilor ce demonstrează a fi semnificativ mai eficiente decât vaccinurile rivale care conţin fie proteine virale, fie virus atenuat.

Profiturile BioNTech în prima jumătate a anului au atins 3,9 miliarde de euro, faţă de pierderile de 142 de milioane de euro din 2020. Veniturile din vaccin, care urmează să devină unul dintre cele mai bine vândute medicamente din lume, sunt împărţite cu Pfizer.

Acţiunile companiei au crescut de patru ori în ultimul an, lucru care facilitează implicarea în alte cercetări medicale.

#BioNTech #actiune #crestere #vaccinuri #Pfizer #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.