Voronin și Dodon s-au întâlnit cu Dmitrii Kozak! Liderul PSRM a dezvăluit despre ce a fost întrevederea

12 Aug. 2021, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Aug. 2021, 11:14 // Actual //  bani.md

Faptul că Igor Dodon și Vladimir Voronin au avut o întrevedere cu Dmitrii Kozak o confirmă chiar liderul Socialist. Despre acest lucru a scris și Realitatea în seara zilei de miercuri, 11 august. Potrivit surselor Realitatea, întrevederea a avut loc la sediul Ambasadei Federației Ruse în Republica Moldova și a durat în jur de două ore.

Liderii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor s-au întâlnit cu Dmitrii Kozak, reprezentantul special al Președintelui rus Vladimir Putin pentru dezvoltarea relațiilor economice cu Republica Moldova, scrie Realitatea.md.

Discuțiile s-au axat pe subiecte ce țin de relațiile bilaterale moldo-ruse, pornind de la experiența și aportul important în dezvoltarea acestora, depuse de cei doi foști președinți ai Republicii Moldova, care au aprofundat parteneriatul strategic cu Federația Rusă, se arată într-un comunicat de presă.

Dmitrii Kozak este cunoscut drept pentru „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak”, care presupunea federalizarea statului moldovenesc în 2003. Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputaţi) şi Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei şi 4 ai Găgăuziei).

Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat şi limba oficială. Semnarea „Memorandumului Kozak” urma să aibă loc la Chișinău, iar la eveniment urma să participe Vladimir Putin. Ideea oficialului rus a fost respinsă de către președintele Vladimir Voronin.

Voronin a făcut o declarație cu privire la respingerea „Memorandumului din 2003” ca fiind în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, care definește Republica Moldova ca un stat neutru ce nu putea permite accesul trupelor străine pe teritoriul său, de asemenea țara ne putând adera la alianțe militare.

06 Iun. 2026, 15:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
06 Iun. 2026, 15:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.