Ce este un start-up? Definiție, caracteristici și etape de dezvoltare

13 Aug. 2021, 17:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
13 Aug. 2021, 17:20 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Un start-up este o organizație ce lansează un produs sau serviciu pentru soluționarea unei probleme printr-o manieră inovativă.

Diferiți experți dau diferite noțiuni startup-ului. Pentru unii este o organizație, pentru cineva este o companie, pentru cineva este un business la început de cale.

„O companie de cinci ani poate fi încă o start-up”, definește Paul Graham, șeful acceleratorului Y Combinator. Așadar, conceptul timpului nu definește nicicum momentul când un start-up încetează să mai fie numit așa.

Startup-ul are un model de afaceri reproductibil și scalabil

Un lucru clar este că: atributul cheie al unui start-up este capacitatea sa de a crește. Un start-up este o companie concepută pentru a escalada foarte rapid. Acest accent pe creștere fără restricții geografice diferențiază startup-urile de întreprinderile mici. Un restaurant dintr-un oraș nu este un start-up și nici o franciză nu poate fi numit start-up.

Afacerile tradiționale duplică ceea ce s-a făcut până acum în domeniul respectiv. Un potențial proprietar de restaurant poate crea o franciză a unui restaurant existent. Acest exemplu funcționează bazat pe șablon existent al modului în care ar trebui să funcționeze o companie. Un start-up, însă, își propune să creeze un plan de acțiuni complet nou.

Începutul începuturilor – crearea prototipului (MVP)

Prototipul se transformă într-un produs cu drepturi depline, se transformă și se dezvoltă, crescând de multe ori. În tot acest timp, startup-ul atrage investiții de mai multe ori, echipa se mărește, crește și complexitatea produsului.

În cele din urmă, scopul inițierii unui start-up este să-l vândă unei mari corporații sau să enumere acțiunile sale și să continue să funcționeze ca o companie separată.

Ciclul de dezvoltare al unui start-up trece prin cinci etape principale:

Etapa de inițiere – studierea pieței, elaborarea unui plan de acțiune, activități de pregătire, primele negocieri cu părțile interesate.

Etapa de lansare – momentul lansării și primele săptămâni de muncă este cea mai critică perioadă din viața unui start-up.

Etapa de creștere – timpul când un start-up a luat deja o poziție stabilă pe piața primară și se îndreaptă cu încredere către atingerea obiectivelor prezentate în planul de afaceri.

Etapa de expansiune – când planul de cucerire a pieței primare este aproape complet și afacerea se extinde pe alte piețe, inclusiv prin cumpărarea altor startup-uri.

Exit – ieșirea din start-up a fondatorilor inițiali și vânzarea ulterioară a afacerii către investitori strategici. În caz de eșec, „ieșirea” este considerată închiderea afacerii.

Așadar, un start-up nu este doar o companie la început de cale. Un start-up este o companie creată de oameni ambițioși, care sunt gata să-și promoveze proiectul cu orice preț. Întrucât startup-urile nu au întotdeauna finanțare, investitorii vin să ajute, atrași de oportunitatea de a face bani.

Sursa: blueprint.md

 

23 Oct. 2026, 15:37
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
23 Oct. 2026, 15:37 // Economie //  bani.md

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

 

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.