De astăzi se elimină cerința formei autentice a unor declarații necesare la depunerea cererilor pentru cetățenia română

Pentru a veni în sprijinul petenților prin măsuri de eficientizare a activității de înregistrare a cererilor privind cetățenia română, prin debirocratizare, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a dispus, începând cu luni, data de 16 august 2021, eliminarea cerinței ca o parte din declarațiile necesare pentru acordarea/redobândirea cetățeniei române să fie încheiate în formă autentică, urmând ca aceste declarații să fie incluse în cererile tip privind cetățenia română.

Mai exact, începând cu data de 16 august 2021, pentru cererile privind cetățenia română formulate în temeiul art. 8¹, art. 10 sau art. 11 din Legea nr. 21/1991, nu va mai fi necesară încheierea în formă autentică, la notarii publici sau la misiunile diplomatice/oficiile consulare, a următoarelor declarații ale petenților:

declaraţia pe proprie răspundere din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
declarația pe proprie răspundere din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;
declarația pe proprie răspundere din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române.

De asemenea, începând cu data de 16 august 2021, pentru cererile privind cetățenia română formulate în temeiul art. 9 alin. 5 și 6, art. 10 alin. 5 sau art. 11 alin. 2 din Legea nr. 21/1991 (pentru minori), nu va mai fi necesară încheierea în formă autentică, la notarii publici sau la misiunile diplomatice/oficiile consulare, a declarației pe proprie răspundere a părintelui/părinților minorului, din care să rezulte că nu a/au solicitat transcrierea certificatului de naștere al minorului la autoritățile competente.

În schimb, toate declarațiile de mai sus vor fi incluse în formularele cererilor privind cetățenia română, disponibile pe site-ul instituției, sub forma unor declarații pe propria răspundere care vor fi date și semnate de către petenți în fața funcționarilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, după caz, a funcționarilor consulari din cadrul misiunilor diplomatice/oficiilor consulare.

În cazul în care, începând cu data de 16 august 2021, petenții vor prezenta declarații în formă autentică privitoare la aspectele menționate mai sus, acestea vor fi luate în considerare, putând fi incluse în dosarul de cetățenie. Eliminarea cerinței formei autentice este aplicabilă exclusiv pentru declarațiile de mai sus, nu și pentru alte declarații necesare la depunerea dosarului de cetățenie care nu au fost menționate în prezentul anunț.

#cerere #forma autentica #Cetățenie română

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.