De astăzi se elimină cerința formei autentice a unor declarații necesare la depunerea cererilor pentru cetățenia română

Pentru a veni în sprijinul petenților prin măsuri de eficientizare a activității de înregistrare a cererilor privind cetățenia română, prin debirocratizare, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a dispus, începând cu luni, data de 16 august 2021, eliminarea cerinței ca o parte din declarațiile necesare pentru acordarea/redobândirea cetățeniei române să fie încheiate în formă autentică, urmând ca aceste declarații să fie incluse în cererile tip privind cetățenia română.

Mai exact, începând cu data de 16 august 2021, pentru cererile privind cetățenia română formulate în temeiul art. 8¹, art. 10 sau art. 11 din Legea nr. 21/1991, nu va mai fi necesară încheierea în formă autentică, la notarii publici sau la misiunile diplomatice/oficiile consulare, a următoarelor declarații ale petenților:

declaraţia pe proprie răspundere din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
declarația pe proprie răspundere din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;
declarația pe proprie răspundere din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de dobândire a cetăţeniei române.

De asemenea, începând cu data de 16 august 2021, pentru cererile privind cetățenia română formulate în temeiul art. 9 alin. 5 și 6, art. 10 alin. 5 sau art. 11 alin. 2 din Legea nr. 21/1991 (pentru minori), nu va mai fi necesară încheierea în formă autentică, la notarii publici sau la misiunile diplomatice/oficiile consulare, a declarației pe proprie răspundere a părintelui/părinților minorului, din care să rezulte că nu a/au solicitat transcrierea certificatului de naștere al minorului la autoritățile competente.

În schimb, toate declarațiile de mai sus vor fi incluse în formularele cererilor privind cetățenia română, disponibile pe site-ul instituției, sub forma unor declarații pe propria răspundere care vor fi date și semnate de către petenți în fața funcționarilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie sau, după caz, a funcționarilor consulari din cadrul misiunilor diplomatice/oficiilor consulare.

În cazul în care, începând cu data de 16 august 2021, petenții vor prezenta declarații în formă autentică privitoare la aspectele menționate mai sus, acestea vor fi luate în considerare, putând fi incluse în dosarul de cetățenie. Eliminarea cerinței formei autentice este aplicabilă exclusiv pentru declarațiile de mai sus, nu și pentru alte declarații necesare la depunerea dosarului de cetățenie care nu au fost menționate în prezentul anunț.

#cerere #forma autentica #Cetățenie română

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.