FOTO TRAGICE: Căderea Afganistanului – în imagini. Ultimile previziuni economice pentru țara acaparată

17 Aug. 2021, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Aug. 2021, 10:25 // Actual //  MD Bani

Talibanii au luat cu asalt Afganistanul și în doar 10 zile au preluat controlul asupra orașelor și localităților din întreaga țară.

Luptătorii talibani au cucerit prima capitală a unei provincii afgane în data de 6 august, iar pe 15 august se aflau în Kabul.

Avansul lor fulgerător a determinat zeci de mii de oameni să își părăsească locuințele, mulți ajungând în capitala afgană, alții îndreptându-se spre țările vecine.

Și la Kabul a fost haos, în timp ce președintele Ashraf Ghani a fugit din țară și mii de compatrioți ai săi au încercat să facă același lucru.

Avans fulgerător al talibanilor

Încurajați de retragerea forțelor americane și a altor forțe internaționale, în iunie, talibanii controlau deja mari părți ale țării. Dar, după 6 august, avansul lor s-a accelerat cu un nou impuls, transmite BBC.

În ciuda a 20 de ani de sprijin extern, a finanțării de miliarde de dolari, a unui program amplu de instruire și a sprijinului aerian american, forțele de securitate afgane s-au prăbușit în mare parte.

În unele zone, acestea au rămas în picioare și au luptat.

În Lashkar Gah, trupele afgane au fost blocate în poziții cheie, în timp ce talibanii au atacat în mod repetat.

Sute de comandouri au fost trimise pentru a restabili ordinea – dar când talibanii au detonat o bombă masivă în fața sediului poliției, la 11 august, bătălia era în mare parte încheiată.

În multe zone, unitățile afgane care au rămas fără muniție și alte provizii au fugit pur și simplu.

Trupele înarmate și antrenate de SUA pentru a-i proteja pe afganii obișnuiți i-au lăsat în mare parte să se descurce singuri, iar în unele locuri, autoritățile au fost de acord să permită talibanilor să preia controlul, pentru a evita alte vărsări de sânge.

În Ghazni, atât șeful poliției, cât și guvernatorul au fost lăsați să părăsească orașul în schimbul acceptării preluării puterii de către talibani.

La 14 august, Mazar-i-Sharif a căzut în mâinile talibanilor, cu puțină rezistență din partea trupelor afgane, dintre care unele au părăsit orașul și s-au îndreptat spre granița cu Uzbekistan, la Haraitan.

O nouă criză umanitară

Până la 15 august, 17.600 de persoane care fugeau de talibani au ajuns la Kabul, iar alte mii de persoane sosesc în permanență, potrivit Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare.

Având foarte puțin sprijin din partea autorităților afgane, mulți dintre ei dormeau în parcuri și în alte spații publice.

Unii au spus că au venit din orașele capturate, unde talibanii ucid bărbații care au lucrat pentru forțele de securitate și reintroduc restricții asupra femeilor.

Haos în Kabul

În timp ce președintele Ghani fugea din țară, personalul ambasadei SUA a fost evacuat cu elicopterul din complex.

Luptătorii talibani s-au oprit inițial în afara orașului, în timp ce la palatul prezidențial au avut loc discuții de urgență, dar apoi au intrat pentru a prelua controlul total.

Ce se va întâmpla de acum înainte în Afganistan?

Modul exact în care talibanii intenționează să guverneze rămâne neclar – și poate varia de la o țară la alta.

Rapoartele din interiorul teritoriului controlat de talibani până în prezent oferă o imagine mixtă.

În Balkh, la 20 km de Mazar-i-Sharif, BBC News a constatat că femeile și fetele au voie să intre în zonele publice neînsoțite – dar au existat informații despre o femeie care a fost ucisă din cauza modului în care era îmbrăcată.

În alte locuri, inclusiv într-un district rural din nordul țării, în apropiere de granița cu Tadjikistanul, femeile au declarat că acum sunt obligate să se acopere cu o burka și nu pot ieși neînsoțite.

Există, de asemenea, informații conform cărora femei tinere sunt oferite luptătorilor talibani pentru căsătorii forțate.

Cu toate acestea, reprezentanții talibanilor din Qatar insistă că este vorba de „o minciună”.

Cele mai recente previziuni pentru economia Afganistanului

Potrivit unui raport din aprilie a Băncii Asiatice de Dezvoltare (ADB), creșterea economică a Afganistanului este de așteptat să se recupereze anul acesta și să se accelereze anul viitor, după un declin accentuat în 2020 din cauza pandemiei bolii coronavirus (COVID-19) și a violenței și instabilității continue.

În perspectivele sale de dezvoltare asiatică (ADO) 2021, ADB prognozează creșterea produsului intern brut (PIB) al Afganistanului să revină la 3,0% în 2021, crescând la 4,0% în 2022, pe măsură ce activitatea comercială și sentimentul pieței se normalizează. PIB-ul s-a contractat cu aproximativ 5,0% în 2020, deoarece măsurile de izolare COVID-19 au exacerbat impactul economic al violenței persistente și al instabilității politice. ADO este publicația economică anuală emblematică a ADB.

„Economia Afganistanului a suferit întreruperi fără precedent în 2020 din cauza pandemiei COVID-19, instabilității politice și violenței continue, care au redus remitențele, comerțul și veniturile”, a declarat directorul țării ADB pentru Afganistan, Narendra Singru. „Cu o lansare de succes a vaccinului COVID-19 și o recuperare post-pandemică, țara ar trebui să fie pe drumul cel bun pentru a realiza o creștere economică în acest an și în 2022, pe măsură ce activitatea de afaceri și sentimentul pieței se normalizează.”

Potrivit raportului, inflația s-a dublat de la 2,3% în 2019 la 5,6% în 2020, determinată de prețurile mai mari la alimente. Inflația prețurilor la alimente în 2020 a fost estimată la 10%, cu cea mai mare creștere înregistrată în aprilie, când închiderea frontierei și cumpărarea de panică au propulsat-o la 16,6%. Se preconizează că inflația va modera până la 5,0% în 2021 și 4,0% în 2022, pe măsură ce aprovizionarea cu alimente se îmbunătățește.

Cu toate acestea, rămân riscuri, inclusiv implementarea vaccinărilor în zone îndepărtate și nesigure, conflict, criminalitate, corupție, instabilitate politică și fragilitate socială mai largă. Dacă nu sunt abordate, acestea ar putea avea o greutate mare asupra economiei și ar putea împiedica redresarea.

Sprijinirea redresării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (IMMM) puternic afectate de pandemie este esențială pentru protejarea veniturilor și mijloacelor de trai ale lucrătorilor, potrivit raportului. Înainte de pandemie, IMM-urile erau estimate să ofere aproape 1,6 milioane de servicii și locuri de muncă în industrie. Guvernul a aprobat un pachet de sprijin de 2 ani în valoare de 295 milioane dolari în octombrie 2020 pentru a îmbunătăți condițiile de afaceri și a implementat măsuri anticiclice care includ sprijin pentru IMM-uri.

Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, Afganistanul ar trebui să faciliteze accesul IMM-urilor pe piețe prin dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea securității, combaterea corupției, simplificarea reglementărilor, consolidarea drepturilor de proprietate și aplicarea contractelor și promovarea inovării și a unor abilități mai bune în materie de muncă. Creșterea accesului la credit și extinderea în continuare a sectorului bancar formal este, de asemenea, crucială.

 

 

31 Iul. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul PAS Ilie Ionaș revine în atenția publică după ce fratele său, Gheorghe Ionaș, a fost sancționat de poliție în urma unui conflict cu o femeie produs la 12 iulie. Potrivit Inspectoratului General al Poliției, oamenii legii au intervenit după un apel la Serviciul 112, iar în urma documentării cazului, bărbatul a fost sancționat pe 15 iulie, în conformitate cu prevederile legale. Totodată, poliția s-a autosesizat și în urma informațiilor apărute despre presupuse incidente similare din 8 mai și 24 iulie, însă cazul din 24 iulie nu s-a confirmat.

Cine este deputatul Ilie Ionaș, fratele bătăușului

Deputatul PAS, Iilie Ionaș este cel mi bogat om din Parlamentul Republicii Moldova. Declarația de avere pentru anul 2025 a deputatului relevă un adevărat patrimoniu, construit în mare parte din investiții și activități desfășurate în Marea Britanie în sumă totală de 257 de milioane de lei. Deputatul PAS Ilie Ionaș declară o avere de aproape șase ori mai mare decât bugetul anual al stului Costești, localității pe care a administrat-o îninte de a ajunge în Parlament, cu proprietăți în trei țări, investiții și participații în firme care au derulat contracte finanțate din bani publici de aproape 100 de milioane de lei.

Potrivit documentului, veniturile obținute din funcțiile publice reprezintă doar o parte redusă din încasările sale. În calitate de deputat, Ilie Ionaș a declarat un salariu de 27.811,54 lei, iar din funcția de la Primăria Costești – 289.495 de lei/anual. Totodată, familia declară și venituri salariale din Regatul Unit, de 12.900 de lire sterline (305.567,59 lei).

Cele mai multe venituri provin însă din dividende și chirii. Deputatul declară dividende de 60.000 de lire sterline (1.408.518 lei) de la MD Holding Limited și încă 36.337,5 lire sterline (853.033,71 lei) de la MD Shield Holdings Limited. Soția sa declară venituri identice din aceleași companii.

La acestea se adaugă venituri din chirii și locațiuni. Ilie Ionaș declară 10.000 de lire sterline (234.753 de lei) din chiria unei case din Marea Britanie și 718.080 de lei din contracte de locațiune prin MD Developments (London) Limited – Sucursala Costești. Soția sa declară, la rândul ei, aproape 698.250 de lei din locațiune și încă 10.000 de lire sterline din chiria unei locuințe, precum și indemnizații pentru copii acordate în Regatul Unit.

La capitolul bunuri imobile, deputatul declară mai multe terenuri agricole primite prin donație încă din 2004, dar și un portofoliu de proprietăți. Acesta deține o casă cumpărată în 2015 pentru 440.000 de lire sterline (10.329.132 de lei), o altă casă achiziționată în 2020 pentru 1,85 milioane de lire sterline (43.429.305 lei), a cărei valoare de piață este estimată acum la 2,5 milioane de lire sterline (58.688.250 de lei), precum și trei apartamente cumpărate în Emiratele Arabe Unite în 2022, evaluate la 1,389 milioane AED (6.672.478 de lei), 2,682 milioane AED (13.061.340 de lei) și 1,179 milioane AED (5.626.305 lei). Declarația mai include un apartament cumpărat în România în 1998 cu 10.000 de lei românești, a cărui valoare de piață este estimată în prezent la peste 611.000 de lei românești (2.343.551 de lei), precum și o casă utilizată în baza unui contract de comodat.

Deputatul declară și utilizarea unui automobil Land Rover, fabricat în 2022, evaluat la 2,12 milioane de lei, aflat în posesia sa în baza unui alt drept de folosință, titular fiind o persoană juridică.

Conturi bancare de milioane

La capitolul active financiare, Ilie Ionaș declară investiții și fonduri de pensii în Regatul Unit în valoare de sute de mii de lire sterline. Printre acestea se numără un fond Scottish Widows Workplace Pension cu un sold de 252.704 lire sterline (5.932.316 lei), un fond St James Place Pension de 176.257 lire sterline (4.137.685 de lei), un fond Octopus Apollo Venture Capital Trust de 69.195 lire sterline (1.624.385 de lei), un alt fond Scottish Widows ISA de 52.533 lire sterline (1.233.228 de lei), precum și alte investiții și conturi bancare. În Republica Moldova, deputatul deține într-un cont curent la OTP Bank peste 542.917 lei și alte disponibilități bancare.

Zeci de contracte cu statul și aproape 100 de milioane lei încasate din buget

Totodată, familia Ionaș are 47 de contracte cu diferite autorități publice locale din Republica Moldova în sumă de 87,2 milioane de lei.

În 2024, portalul Moldova Curata relata că firma administrată de mama lui Ilie Ionaș a câştigat, începând cu anul 2021, mai multe concursuri de achiziții publice organizate de Primăria Costești, iar suma totală a contractelor atribuite a fost de 19 milioane de lei. Compania „Service Tulis” își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor  și a fost declarată câștigătoare a licitațiilor și până ca Ilie Ionaș să devină primarul acestei localități. Totodată, de fiecare dată când compania „Service Tulis” participa la concursurile de achiziții publice organizate de Primăria Costești, Ilie Ionaș depunea, așa cum prevede legea, declarații privind conflictele de interese la Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Comentând situația, Ilie Ionaș a menționat că nu a fost implicat în niciun fel la selectarea învingătorului achiziției și nici nu a făcut parte din Comisia de evaluare a ofertelor. „Eu mă uit din alt punct de vedere. Din posibilitatea legală de a participa la licitație și la posibilitatea de a o câștiga. Nu văd o problemă morală”, a comentat Ilie Ionaș.

 

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!