FOTO TRAGICE: Căderea Afganistanului - în imagini. Ultimile previziuni economice pentru țara acaparată

Talibanii au luat cu asalt Afganistanul și în doar 10 zile au preluat controlul asupra orașelor și localităților din întreaga țară.

Luptătorii talibani au cucerit prima capitală a unei provincii afgane în data de 6 august, iar pe 15 august se aflau în Kabul.

Avansul lor fulgerător a determinat zeci de mii de oameni să își părăsească locuințele, mulți ajungând în capitala afgană, alții îndreptându-se spre țările vecine.

Și la Kabul a fost haos, în timp ce președintele Ashraf Ghani a fugit din țară și mii de compatrioți ai săi au încercat să facă același lucru.

Avans fulgerător al talibanilor

Încurajați de retragerea forțelor americane și a altor forțe internaționale, în iunie, talibanii controlau deja mari părți ale țării. Dar, după 6 august, avansul lor s-a accelerat cu un nou impuls, transmite BBC.

În ciuda a 20 de ani de sprijin extern, a finanțării de miliarde de dolari, a unui program amplu de instruire și a sprijinului aerian american, forțele de securitate afgane s-au prăbușit în mare parte.

În unele zone, acestea au rămas în picioare și au luptat.

În Lashkar Gah, trupele afgane au fost blocate în poziții cheie, în timp ce talibanii au atacat în mod repetat.

Sute de comandouri au fost trimise pentru a restabili ordinea – dar când talibanii au detonat o bombă masivă în fața sediului poliției, la 11 august, bătălia era în mare parte încheiată.

În multe zone, unitățile afgane care au rămas fără muniție și alte provizii au fugit pur și simplu.

Trupele înarmate și antrenate de SUA pentru a-i proteja pe afganii obișnuiți i-au lăsat în mare parte să se descurce singuri, iar în unele locuri, autoritățile au fost de acord să permită talibanilor să preia controlul, pentru a evita alte vărsări de sânge.

În Ghazni, atât șeful poliției, cât și guvernatorul au fost lăsați să părăsească orașul în schimbul acceptării preluării puterii de către talibani.

La 14 august, Mazar-i-Sharif a căzut în mâinile talibanilor, cu puțină rezistență din partea trupelor afgane, dintre care unele au părăsit orașul și s-au îndreptat spre granița cu Uzbekistan, la Haraitan.

O nouă criză umanitară

Până la 15 august, 17.600 de persoane care fugeau de talibani au ajuns la Kabul, iar alte mii de persoane sosesc în permanență, potrivit Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare.

Având foarte puțin sprijin din partea autorităților afgane, mulți dintre ei dormeau în parcuri și în alte spații publice.

Unii au spus că au venit din orașele capturate, unde talibanii ucid bărbații care au lucrat pentru forțele de securitate și reintroduc restricții asupra femeilor.

Haos în Kabul

În timp ce președintele Ghani fugea din țară, personalul ambasadei SUA a fost evacuat cu elicopterul din complex.

Luptătorii talibani s-au oprit inițial în afara orașului, în timp ce la palatul prezidențial au avut loc discuții de urgență, dar apoi au intrat pentru a prelua controlul total.

Ce se va întâmpla de acum înainte în Afganistan?

Modul exact în care talibanii intenționează să guverneze rămâne neclar – și poate varia de la o țară la alta.

Rapoartele din interiorul teritoriului controlat de talibani până în prezent oferă o imagine mixtă.

În Balkh, la 20 km de Mazar-i-Sharif, BBC News a constatat că femeile și fetele au voie să intre în zonele publice neînsoțite – dar au existat informații despre o femeie care a fost ucisă din cauza modului în care era îmbrăcată.

În alte locuri, inclusiv într-un district rural din nordul țării, în apropiere de granița cu Tadjikistanul, femeile au declarat că acum sunt obligate să se acopere cu o burka și nu pot ieși neînsoțite.

Există, de asemenea, informații conform cărora femei tinere sunt oferite luptătorilor talibani pentru căsătorii forțate.

Cu toate acestea, reprezentanții talibanilor din Qatar insistă că este vorba de „o minciună”.

Cele mai recente previziuni pentru economia Afganistanului

Potrivit unui raport din aprilie a Băncii Asiatice de Dezvoltare (ADB), creșterea economică a Afganistanului este de așteptat să se recupereze anul acesta și să se accelereze anul viitor, după un declin accentuat în 2020 din cauza pandemiei bolii coronavirus (COVID-19) și a violenței și instabilității continue.

În perspectivele sale de dezvoltare asiatică (ADO) 2021, ADB prognozează creșterea produsului intern brut (PIB) al Afganistanului să revină la 3,0% în 2021, crescând la 4,0% în 2022, pe măsură ce activitatea comercială și sentimentul pieței se normalizează. PIB-ul s-a contractat cu aproximativ 5,0% în 2020, deoarece măsurile de izolare COVID-19 au exacerbat impactul economic al violenței persistente și al instabilității politice. ADO este publicația economică anuală emblematică a ADB.

„Economia Afganistanului a suferit întreruperi fără precedent în 2020 din cauza pandemiei COVID-19, instabilității politice și violenței continue, care au redus remitențele, comerțul și veniturile”, a declarat directorul țării ADB pentru Afganistan, Narendra Singru. „Cu o lansare de succes a vaccinului COVID-19 și o recuperare post-pandemică, țara ar trebui să fie pe drumul cel bun pentru a realiza o creștere economică în acest an și în 2022, pe măsură ce activitatea de afaceri și sentimentul pieței se normalizează.”

Potrivit raportului, inflația s-a dublat de la 2,3% în 2019 la 5,6% în 2020, determinată de prețurile mai mari la alimente. Inflația prețurilor la alimente în 2020 a fost estimată la 10%, cu cea mai mare creștere înregistrată în aprilie, când închiderea frontierei și cumpărarea de panică au propulsat-o la 16,6%. Se preconizează că inflația va modera până la 5,0% în 2021 și 4,0% în 2022, pe măsură ce aprovizionarea cu alimente se îmbunătățește.

Cu toate acestea, rămân riscuri, inclusiv implementarea vaccinărilor în zone îndepărtate și nesigure, conflict, criminalitate, corupție, instabilitate politică și fragilitate socială mai largă. Dacă nu sunt abordate, acestea ar putea avea o greutate mare asupra economiei și ar putea împiedica redresarea.

Sprijinirea redresării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (IMMM) puternic afectate de pandemie este esențială pentru protejarea veniturilor și mijloacelor de trai ale lucrătorilor, potrivit raportului. Înainte de pandemie, IMM-urile erau estimate să ofere aproape 1,6 milioane de servicii și locuri de muncă în industrie. Guvernul a aprobat un pachet de sprijin de 2 ani în valoare de 295 milioane dolari în octombrie 2020 pentru a îmbunătăți condițiile de afaceri și a implementat măsuri anticiclice care includ sprijin pentru IMM-uri.

Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, Afganistanul ar trebui să faciliteze accesul IMM-urilor pe piețe prin dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea securității, combaterea corupției, simplificarea reglementărilor, consolidarea drepturilor de proprietate și aplicarea contractelor și promovarea inovării și a unor abilități mai bune în materie de muncă. Creșterea accesului la credit și extinderea în continuare a sectorului bancar formal este, de asemenea, crucială.

#afganistan #cucerirere #previziuni #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.