FOTO Familia care produce chips-uri din mere și prune uscate: Ne-am gândit să dăm fructelor proaspete o viață mai lungă

Familia Cibotaru din Republica Moldova au comercializat ani la rând fructe proaspete. Acum, ei au decis să vândă fructe uscate, întrucât aceste gustări sănătoase sunt la mare căutare în țările Uniunii Europene. Astfel, compania Nisvinex Grup a creat propriul brand și produce chips-uri din mere și prune uscate care vor fi exportate în țările UE.

În 2020, compania a accesat un împrumut în valoare de peste 1 milion de euro în cadrul liniei de creditare Livada Moldovei, program susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții. Finanțarea a fost necesară pentru dezvoltarea infrastructurii, prin construcția și echiparea unei hale pentru păstrarea și procesarea fructelor, cu o capacitate de 1.200 de tone. Aportul întreprinderii a constituit mai mult de 1 milion de euro, investiții care au constat din utilaje agricole, de procesare a producției horticole, precum și investiții în depozitul frigorific.

„Odată ce investițiile au fost abia făcute suntem încă în proces de estimare a evoluției cifrei de afaceri, despre un rezultat final vom putea vorbi peste doi sau trei ani. Deocamdată, putem spune că în urma investiției făcute în construcția primului depozit frigorific cifra de afaceri a crescut de două-trei ori”, menționează Luminița Cibotaru.

Acesta este al treilea depozit frigorific al companiei și permite păstrarea fructelor chiar și pentru o perioadă de jumătate de an.

„Strugurii i-am depozitat și majoritatea au mers la export, în România. Pentru noi, aceasta este o piață extraordinară. Ei când aud că produsul e din Moldova știu că e gustos și de calitate. Suntem foarte mulțumiți de posibilitățile pe care ni le oferă această piață”, spune Luminița Cibotaru.

Datorită investiției în depozit, au fost create noi locuri de muncă. 30 de oameni din satele din apropiere lucrează în două ture. Aici, fructele sunt spălate, decojite, tăiate și uscate. Compania a creat propriul brand și vinde acum chips-uri din mere roșii și verzi, prune uscate, dar și inele de mere în ciocolată.

„Tendința la nivel mondial sunt ambalajele mici. Oamenii preferă să cumpere 50-100 de grame, dar să știe că vor consuma tot. Tendința este să fie cât mai puțină risipă. De altfel, ne-am gândit să dăm fructelor proaspete o viață mai lungă. Le uscăm cu grijă, conservând vitaminele și mineralele pentru mai mult timp. Am început cu gândul de a oferi copiilor o gustare sănătoasă la școală și din dorința de a promova un stil de viață sănătos”.

În 2020, Nisvinex Grup a recoltat 750 de tone de mere, 600 de prune și 800 de tone de struguri. Aproape 30% din fructe au fost exportate.

#chips-uri #prune #fructe #mere #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.