CSP a desemnat membrul la Consiliul de Integritate, chiar dacă ministrul Justiției s-a plâns că nu-l cunoaște

Mariana Gornea a fost desemnată membră a Consiliului de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate din rândul procurorilor. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), la ședința de marți, 17 august curent, în contextul în care a expirat mandatul lui Mircea Roșioru. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, s-a plâns că nu cunoaște candidatura, scrie Realitatea.md.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care este prezent pentru prima dată la o ședință de CSP, în urma învestirii în funcție, a amintit și la mijloc că a primit întârziat agenda, dând de înțeles că nu a avut suficiente materiale pentru a analiza candidatura. Astfel, a propus să fie amânat subiectul, însă nu a fost să fie.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, l-a asigurat că procurora Mariana Gornea are o experiență vastă în sistem și că colegii au încredere în ea. Alți membri ai CSP i-au subliniat că este bine că nu a auzit, ceea ce înseamnă că nu este vreo investigație jurnalistică pe numele ei.

Într-un final, candidatura Marianei Gornea a fost susținută cu majoritate de voturi. Mandatul este de 5 ani.

În prezent, procurora este șefa Secției justiției juvenile în cadrul Procuraturii Generale.

#CSP #desemnare #consiliul de integritate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.