CSP a desemnat membrul la Consiliul de Integritate, chiar dacă ministrul Justiției s-a plâns că nu-l cunoaște

Mariana Gornea a fost desemnată membră a Consiliului de Integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate din rândul procurorilor. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), la ședința de marți, 17 august curent, în contextul în care a expirat mandatul lui Mircea Roșioru. Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, s-a plâns că nu cunoaște candidatura, scrie Realitatea.md.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care este prezent pentru prima dată la o ședință de CSP, în urma învestirii în funcție, a amintit și la mijloc că a primit întârziat agenda, dând de înțeles că nu a avut suficiente materiale pentru a analiza candidatura. Astfel, a propus să fie amânat subiectul, însă nu a fost să fie.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, l-a asigurat că procurora Mariana Gornea are o experiență vastă în sistem și că colegii au încredere în ea. Alți membri ai CSP i-au subliniat că este bine că nu a auzit, ceea ce înseamnă că nu este vreo investigație jurnalistică pe numele ei.

Într-un final, candidatura Marianei Gornea a fost susținută cu majoritate de voturi. Mandatul este de 5 ani.

În prezent, procurora este șefa Secției justiției juvenile în cadrul Procuraturii Generale.

#CSP #desemnare #consiliul de integritate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.