ANALIZĂ: Ce fonduri au talibanii și ce se va întâmpla cu economia Afganistanului sub conducerea lor

Fondul Monetar Internațional (FMI) va acorda Afganistanului aproximativ o jumătate de miliard de dolari săptămâna viitoare, dar talibanii se îndoiesc că li se va permite să aibă acces la ceva, a relatat Al Jazeera.

Cea mai mare distribuire de drepturi speciale de tragere (DST) din istoria FMI, în valoare de 650 de miliarde de dolari, este pe cale să intre în vigoare luni, iar Afganistanul va primi aproximativ 460 de milioane de dolari în DST.

Cu toate acestea, FMI a suspendat accesul talibanilor de a schimba DST-uri cu bani grei. În schimb, Afganistanul se va alătura rândurilor Myanmarului și Venezuelei, care au primit fonduri de la FMI, dar nu le pot folosi.

Într-o scrisoare adresată secretarului american al Trezoreriei, Janet Yellen, la începutul acestei săptămâni, 18 membri ai Congresului au îndemnat-o să se asigure că „aproape o jumătate de miliard de dolari în lichidități necondiționate” nu merg „către un regim cu un istoric de susținere a acțiunilor teroriste împotriva Statelor Unite și a aliaților săi”.

Fondurile afgane suferă, potrivit Băncii Mondiale. Economia țării este „reprezentantă de fragilitate și de dependența de ajutor”, iar granturile finanțează 75% din cheltuielile guvernamentale, scrie Aleph News.

Ce este mai exact un DST?

Un DST este un activ de rezervă la nivel mondial dezvoltat de Fondul Monetar Internațional (FMI) dintr-un coș de valute care cuprinde dolarul american, yenul japonez, yuanul chinezesc, euro și lira sterlină britanică.

DST este o monedă artificială pe care statele membre ale FMI o pot schimba cu valute forte liber utilizabile, cum ar fi dolarii americani, în ciuda faptului că nu este o monedă oficială.

Țările pot schimba DST cu monede liber utilizabile la un curs de schimb fix, care este actualizat zilnic și publicat pe site-ul FMI.

Care este stocul actual de DST-uri al Afganistanului?

Conform celei mai recente rate de conversie a DST, puțin peste 37 de milioane echivalează cu aproape 52,5 milioane de dolari. Potrivit FMI, alocarea de luni va ridica totalul la 323,8 milioane DST, adică puțin sub 460 de milioane de dolari.

Câți bani mai are Afganistanul în rezervele sale?

Potrivit declarației băncii centrale a țării, activele țării erau de 784,6 miliarde de afgani (10 miliarde de dolari), inclusiv 102,7 miliarde de afgani (1,3 miliarde de dolari) în aur și 28,7 miliarde de afgani (366 milioane de dolari) în rezerve de numerar în valută.

Ce s-a întâmplat cu fondurile deținute de banca centrală afgană în Statele Unite?

Totul este înghețat! Asta, pentru a-i împiedica pe talibani să acceseze activele DAB, Stetele Unite au declarat că au înghețat 9,5 miliarde de dolari în conturi deschise la Federal Reserve și la alte instituții financiare americane.

Cel mai probabil este o cantitatea pe care o pot obține talibanii este una modestă. „Fondurile accesibile talibanilor reprezintă probabil 0,1-0,2% din totalul rezervelor internaționale ale Afganistanului. Nu este mult”, a scris pe twitter Ajmal Ahmady, guvernatorul interimar al DAB.

Câți bani sunt acum în Afganistan?

În seiful băncii din interiorul palatului prezidențial afgan, pe care talibanii îl controlează în prezent, s-au găsit lingouri de aur și monede de argint în valoare de 12,5 milioane de afgani (159 600 de dolari), potrivit raportului auditorului din 2020 privind banca centrală a țării.

Câți bani au talibanii și care sunt sursele lor de venit?

Aproximativ 362 de milioane de dolari în numerar în valută străină se află, de asemenea, în posesia talibanilor, potrivit Reuters, care „constau aproape în întregime în dolari americani și erau ținute la sediile centrale și la sucursalele băncii, precum și la palatul prezidențial”.

Surse de venit? Da, au. Însă nu sunt toate obținute în mod legal.

Potrivit unui raport al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite publicat în iunie, talibanii s-au bazat întotdeauna pe activități criminale pentru a finanța „inclusiv traficul de droguri și producția de mac de opiu, extorcarea, sechestrul pentru răscumpărare, exploatarea minerală și veniturile din colectarea de taxe în zonele aflate sub controlul sau influența talibanilor”.

În conformitate cu un raport al Consiliului de Securitate al ONU, această organizație are venituri cuprinse între 300 de milioane de dolari și 1,6 miliarde de dolari pe an.

ONU a subliniat că „sprijinul financiar extern, inclusiv donațiile de la persoane bogate și o rețea de fundații caritabile neguvernamentale, reprezintă, de asemenea, o parte semnificativă din veniturile talibanilor”.

Talibanii au încercat, de asemenea, să beneficieze de pe urma bogățiilor minerale ale Afganistanului, ONU raportând că, în 2020, „profiturile din sectorul minier le-au adus talibanilor aproximativ 464 de milioane de dolari”.

#prognoze #talibani #afganistan #analiza #fonduri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan susține că rezultatele recente ale testelor PISA confirmă existența unui decalaj între elevii care învață în școlile mici și cei din instituțiile de învățământ mari și afirmă că reforma educației trebuie continuată, chiar dacă presupune transportarea copiilor către școli mai bine dotate.

Potrivit premierului, Republica Moldova a înregistrat evoluții pozitive la științe, unde rezultatele au crescut cu cinci puncte. Tofan consideră că avansul arată efectele investițiilor făcute în laboratoare de chimie, fizică și alte domenii ale științelor exacte.

În același timp, rezultatele la matematică și lectură au scăzut. Premierul a evidențiat însă performanțele la competențele digitale, unde, potrivit acestuia, elevii din Republica Moldova au obținut rezultate mai bune decât cei din România, Bulgaria și Georgia.

Șeful Guvernului afirmă că cea mai îngrijorătoare diferență este însă cea dintre școlile mici și cele mari. La științe, 59% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, față de 28% în școlile mari. La matematică, ponderea este de 68% în școlile mici și 37% în cele mari, iar la lectură — 65% față de 32%.

„Cel mai mare decalaj pe care-l putem vedea în aceste rezultate ține de rezultatele dintre școlile mari și școlile mai mici”, a declarat Tofan.

Premierul i-a criticat pe politicienii care se opun reorganizării școlilor mici, acuzându-i de populism și de faptul că încearcă să păstreze copiii în instituții cu resurse și cadre didactice insuficiente.

„Soarta copiilor nu e subiect de speculație politică. Noi trebuie să continuăm reformele educației, cât de complicată nu ar fi, și să ne asumăm curajul ca cât mai mulți dintre copiii noștri să învețe în școli bine dotate. Și, de obicei, astea sunt școli mari. Chiar dacă trebuie să ia autobuzul și să meargă mai departe”, a spus premierul.

Tofan a cerut opoziției „să termine cu acest populism”, afirmând că acesta frânează reformele importante din sistemul educațional.

Totodată, premierul a amintit de programul prin care statul acordă câte 1.000 de lei lunar părinților care acceptă să-și transfere copiii din școli mici în instituții de învățământ mai mari.