Lucian Balan, agricultor: Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Provocări și planuri de viitor

20 Aug. 2021, 17:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
20 Aug. 2021, 17:53 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Ploile din acest an au favorizat obţinerea de către fermieri a unor recolte mai bogate, iar odată cu aceasta şi recuperarea din pierderile suportate în urma secetei crunte din sezonul agricol precedent, scrie MOVCA.

Cel puţin aşa s-a întâmplat în cazul lui Lucian Balan, fermier tânăr din satul Cozeşti, raionul Sângerei, membru al Asociaţiei MOVCA, care spune că anul acesta este mulţumit de rezultatele obţinute de pe un teren agricol de 100 hectare, certificat ecologic şi pe care a cultivat speltă.

„Anul acesta suntem mulţumiţi. Am avut parte de condiţii bune, care au favorizat obţinerea unei recolte bogate. De pe un câmp de 100 de hectare am recoltat 382 tone de seminţe nedecojite de speltă.”

Fermierul a specificat că din 1500 de hectare lucrate, 100 de hectare au fost certificate ecologic şi pe ele asigură respectarea cerinţelor legate de asolament. Acest an este primul în care pe acest teren a cultivat speltă.

Din 2019, de când acest câmp este certificat ecologic, pe el a semănat mai întâi porumb, apoi floarea-soarelui în 2020, iar în acest an – speltă.

„Anul acesta a fost profitabilă cultivarea ecologică a speltei. Anul trecut am semănat floarea-soarelui şi, din cauza secetei, am obţinut o recoltă medie de doar 300 kg de seminţe la hectar şi am ieşit în pierdere.”

Lucian Balan a precizat că toată producţia de speltă recoltată în acest an a fost vândută prin  Prograin Organic la preţul de 5,10 lei de kg. Astfel, dacă ia în calcul profitul realizat în 2021, suprapus cu pierderile avute în 2020, constată că a ieşit cap în cap pentru cei doi ani în ceea ce priveşte producerea ecologică.

După ce a fost recoltată spelta, a făcut dezmiriştire şi concomitent a semănat muştar în calitate de îngrăşământ verde şi, fiindcă între timp au căzut ploi, acesta a răsărit deja. Conform cerinţelor de asolament, pentru anul viitor pe acest câmp preconizează să cultive mazăre, iar peste un an – din nou speltă.

„Deocamdată nu planific extinderea suprafețelor ecologice. Sper însă că în următorii ani statul va acorda mai multă susținere producătorilor şi nu exclud ca astfel de măsuri să fie lansate chiar în viitorul apropiat.”

Deşi spune că nu-şi poate realiza deocamdată planurile legate de extinderea producerii agricole ecologice, Lucian Balan este ferm convins că anume acest tip de agricultură reprezintă viitorul.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!