(DOC) PG s-a trezit la 5 zile distanță. A reacționat la hotărârea Parlamentului, după ce Stoianoglo a evitat audierile

Procuratura Generală (PG) anunță abia astăzi, 25 august că a luat act de Hotărârea Parlamentului din 20 august privind rezultatele audierilor parlamentare cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Instituția afirmă că „dezaprobă constatările forului legislativ”, scrie Realitatea.md.

Astfel, printr-o scrisoare oficială, Procuratura Generală solicită Legislativului să indice „în baza cărui cadru normativ și substrat factologic se întemeiază constatările Parlamentului privind:

eficiența sau ineficiența unei anchete penale concrete;
stagnarea investigațiilor privind procesul de devalizare a sistemului bancar;
lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar;
ineficiența colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigații și prin EUROJUST;
responsabilitatea pentru care, așa cum se pretinde că a constatat legislativul, îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție (în textul Hotărârii se face trimitere doar la art.126 din Regulamentul Parlamentului, care se referă doar la audierea Guvernului și Hotărârea Parlamentului nr.143/2019, ambele irelevante la subiect).

Concomitent, Procuratura Generală roagă Parlamentul să indice materialul factologic care a stat la baza acestor constatări și concluzii: informațiile unor instituții publice, decizii ale unor organe judiciare, concluzii ale experților, analize sau constatări ale specialiștilor, cert fiind faptul că ele lipsesc.

Procuratura mai solicită ca Parlamentul să explice ce se are în vedere prin controlul parlamentar al unei anchete penale pendinte, care este temeiul legal, limitele și competențele celor două comisii parlamentare în raport cu Procuratura.

Scrisoarea Procuraturii o puteți găsi aici și aici.

Amintim că, la 20 august curent, Parlamentul a aprobat o hotărâre, după ce procurorul general a refuzat să se prezinte în fața deputaților pentru a raporta pe subiectul dosarului furtului miliardului, însă Procuratura a expediat Legislativului doar o notă informativă la acest subiect.

În urma examinării acestei note informative, majoritatea parlamentară a aprobat o hotărâre, care atestă o lipsă de evoluție în dosarul furtului miliardului.

#hotarare #Alexandru Stoianoglo #Procuratura Generala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia de licențiere a importului cerealelor și a răsăritei ia-r fi acordat licență de import companiei Trans Oil, controlată de milionarul Vaja Jhashi.

„În Vinerea Mare după masă și în forma online a fost convocată comisia de licențiere a importului cerealelor și floarei soarelui. Nu cred că data și ora au fost selectate întâmplător, când toată lumea este concentrată mai mult pe Sărbători Sfinte. Companiile din grupul Trans Oil au primit licențe pentru a aduce din Ucraina aproape 70 mii tone de răsărită. Am prezis acest lucru două săptămâni în urmă și mă tem că nu este ultima decizie cu permisiunea importului”, scrie reprezentantul Forței Fermierilor, într-o postare pe Facebook.

Slusari afirmă că cei, care au distrus în toamna 2023 cu prețuri derizorii sute de fermierii autohtoni și oricum nu au făcut stocuri suficiente pentru fabricile de procesare, acum vor importa materia primă la prețuri mai scumpe de la traderi străini. „Cei de la ministerul agriculturii, care ar trebui să intervină cu mecanismul de licențiere încă în primăvară 2023 sincron cu România și Bulgaria și care au permis dezastru pe piața internă și falimentarea agricultorilor mici, azi au acceptat importul”.

„Nimeni nu-și asumă responsabilitate pentru un dezmăț de proporție și tragedia social-economică a miilor de oameni de la sate. Trans Oil și Vaja rămân stăpânii agriculturii și ministerului acesteia”, conchide reprezentantul Forței Fermierilor.

În septembrie 2023, prețurile achizițiilor la floarea soarelui au atins minimele din ultimii 5 ani, afectând în special fermierii mici, care au fost nevoiți să vândă producția la prețuri deficitar de scăzute. A fost perioada când unii fermieri mici, care nu sunt plătitori de TVA , erau nevoiți să comercializeze răsărita sub 5 lei per kg. Prețul de cost al semințelor de floarea soarelui anul trecut în medie a fost de 7,3 lei