Deși există cerere, Moldova nu poate exporta alte produse apicole decât miere. Motivul - nu avem laborator

Cu toate că pe piața europeană există cerere și de alte produse apicole precum polen, ceară, propolis și lăptișor de matcă, Republica Moldova exportă doar miere. Și aceasta pentru că la Chișinău nu există un laborator național care ar testa calitatea acestor produse, transmite IPN.

Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova, Vasile Dolghieru, a precizat pentru IPN că un impediment este și prețul mic de achiziție.

„Noi nu avem piață de desfacere pentru aceste produse. Apicultorii s-au obișnuit cu prețurile cu care ei le vând produsul la piață consumatorului final, iar prețurile pe piața internatională la produsele angro sunt mai mici. Și este o părere printre apicultori că mai bine nu produc decât să vândă ieftin”, a specificat Vasile Dolghieru.

Potrivit informațiilor, 95 la sută dintre cantitățile de miere exportate de Republica Moldova sunt în vrac, pentru care se oferă prețuri mai mici în comparație cu exportul mierii în ambalaj.

„Tendința Asociației Exportatorilor este de a trece la produse alimentare pe bază de produse apicole, pentru ca să ieșim direct la consumatorul final. E vorba de produse ambalate în borcane, dar aici e o altă piață, pe care este greu de străbătut”, a menționat Vasile Dolghieru.

Pentru ca Republica Moldova să exporte miere în borcane, sunt necesare cheltuieli mari de marketing și promovare.

„Avem exporturi în borcane, dar cantitățile sunt încă mici și nu prea există doritori de a accepta un produs necunoscut pe piață. Este necesar să găsim distribuitori, la rețelele comerciale mari nu putem să ne ducem. Aici avem foarte mulți procesatori, exportatori care s-au înregistrat și au posibilitatea să exporte, însă exportă cantități mici, în comparație cu cele internaționale”, a explicat Vasile Dolghieru.

Potrivit președintelui Asociației Exportatorilor de Produse Apicole, Republica Moldova ar putea exporta cantități mai mari de miere dacă în țară s-ar mări suprafețele de păduri de salcâm și de tei.

„Cea mai solicitată pe piața europeană este mierea de salcâm, care la noi nu poate fi obținută de apicultori în stare pură, întotdeauna este și miere din alte flori de primăvară, în timp ce procesatorii de miere din Europa solicită anume miere pură de salcâm. În anii 90 ai secolului trecut, multe păduri de salcâm din Moldova au fost tăiate, fie pentru lemn de foc, fie pentru lemn destinat confecționării butoaielor. Ungaria a avut un program, încă prin anii 70, prin care s-au sădit copaci de salcâm și în prezent Ungaria este pe primul loc în Europa în ceea de privește exportul mierii de salcâm”, a subliniat Vasile Dolghieru.

În Republica Moldova sunt peste 7800 de apicultori înregistrați. În 2020 s-au produs circa 3500 de tone de miere. Uniunea Europeană este principala piață de desfacere pentru mierea autohtonă. Cele mai mari cantități de miere se exportă în Italia, Franța, Slovenia, România, Polonia, Germania.

#apicultor #miere #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.