Deși există cerere, Moldova nu poate exporta alte produse apicole decât miere. Motivul

Cu toate că pe piața europeană există cerere și de alte produse apicole precum polen, ceară, propolis și lăptișor de matcă, Republica Moldova exportă doar miere. Și aceasta pentru că la Chișinău nu există un laborator național care ar testa calitatea acestor produse, transmite IPN.

Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova, Vasile Dolghieru, a precizat pentru IPN că un impediment este și prețul mic de achiziție.

„Noi nu avem piață de desfacere pentru aceste produse. Apicultorii s-au obișnuit cu prețurile cu care ei le vând produsul la piață consumatorului final, iar prețurile pe piața internatională la produsele angro sunt mai mici. Și este o părere printre apicultori că mai bine nu produc decât să vândă ieftin”, a specificat Vasile Dolghieru.

Potrivit informațiilor, 95 la sută dintre cantitățile de miere exportate de Republica Moldova sunt în vrac, pentru care se oferă prețuri mai mici în comparație cu exportul mierii în ambalaj.

„Tendința Asociației Exportatorilor este de a trece la produse alimentare pe bază de produse apicole, pentru ca să ieșim direct la consumatorul final. E vorba de produse ambalate în borcane, dar aici e o altă piață, pe care este greu de străbătut”, a menționat Vasile Dolghieru.

Pentru ca Republica Moldova să exporte miere în borcane, sunt necesare cheltuieli mari de marketing și promovare.

„Avem exporturi în borcane, dar cantitățile sunt încă mici și nu prea există doritori de a accepta un produs necunoscut pe piață. Este necesar să găsim distribuitori, la rețelele comerciale mari nu putem să ne ducem. Aici avem foarte mulți procesatori, exportatori care s-au înregistrat și au posibilitatea să exporte, însă exportă cantități mici, în comparație cu cele internaționale”, a explicat Vasile Dolghieru.

Potrivit președintelui Asociației Exportatorilor de Produse Apicole, Republica Moldova ar putea exporta cantități mai mari de miere dacă în țară s-ar mări suprafețele de păduri de salcâm și de tei.

„Cea mai solicitată pe piața europeană este mierea de salcâm, care la noi nu poate fi obținută de apicultori în stare pură, întotdeauna este și miere din alte flori de primăvară, în timp ce procesatorii de miere din Europa solicită anume miere pură de salcâm. În anii 90 ai secolului trecut, multe păduri de salcâm din Moldova au fost tăiate, fie pentru lemn de foc, fie pentru lemn destinat confecționării butoaielor. Ungaria a avut un program, încă prin anii 70, prin care s-au sădit copaci de salcâm și în prezent Ungaria este pe primul loc în Europa în ceea de privește exportul mierii de salcâm”, a subliniat Vasile Dolghieru.

În Republica Moldova sunt peste 7800 de apicultori înregistrați. În 2020 s-au produs circa 3500 de tone de miere. Uniunea Europeană este principala piață de desfacere pentru mierea autohtonă. Cele mai mari cantități de miere se exportă în Italia, Franța, Slovenia, România, Polonia, Germania.

#apicultor #miere #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a lansat în consultări publice un proiect de hotărâre care prevede că anumite activități de rutină din cadrul controalelor oficiale din abatoare vor putea fi efectuate și de personal auxiliar instruit. Responsabilitatea pentru inspecții va rămâne însă a medicului veterinar oficial, care va supraveghea activitatea, va interveni în caz de suspiciuni și va verifica periodic modul în care sunt efectuate controalele.

Documentul stabilește reguli noi pentru controalele oficiale în producția de carne și transpune în legislația națională prevederi ale Uniunii Europene. Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care inspecțiile pot fi efectuate direct în exploatațiile de proveniență sau în afara abatorului, în cazul sacrificărilor de urgență, precum și condițiile în care alte categorii de personal vor putea participa la controalele oficiale.

În cazul abatoarelor mici, proiectul prevede că inspecțiile post-mortem ar putea fi efectuate de personal auxiliar în unitățile care sacrifică mai puțin de 1 000 de unități animale vii pe an sau sub 150 000 de păsări, lagomorfe și animale mici de vânat anual, cu respectarea unor condiții stricte și sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.

În nota informativă, se argumentează necesitatea modificărilor prin lipsa personalului veterinar și prin riscurile pentru sănătatea publică. Documentul arată că, de la începutul anului 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate 36 de focare de pestă porcină africană, dintre care 12 în raionul Drochia, au fost depistate 25 de cadavre de mistreți infectați, iar 144 de porci au fost sacrificați în cadrul măsurilor de combatere a bolii.

Totodată, se menționează că anual sunt raportate între 16 000 și 20 000 de cazuri de boli diareice acute, inclusiv până la 10 decese, iar 75% dintre persoanele afectate sunt copii cu vârsta de până la 17 ani. În fiecare an sunt înregistrate și peste 20 de izbucniri epidemice, inclusiv în colectivități.

Potrivit Ministerului Agriculturii, noile reguli urmăresc consolidarea sistemului de control al siguranței alimentelor, alinierea la standardele europene și facilitarea accesului produselor moldovenești de origine animală pe piața Uniunii Europene.