(VIDEO) Interviu cu Iurie Fală, director executiv Moldova Fruct: Standardele de calitate formează prețul

30 Aug. 2021, 17:51
 // Categoria: Interviu // Autor:  MD Bani
30 Aug. 2021, 17:51 // Interviu //  MD Bani

La data de 24 august 2021, în satul Burlacu, raionul Cahul a avut loc un atelier de lucru cu participarea a mai multor producători de struguri din țară. La eveniment a participat și Directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală.

În cadrul evenimentului, producătorii de struguri au avut posibilitatea să afle mai multe despre piețele țintă și cerințele specifice de marketing pentru strugurii de masă.

„În cadrul acestor ateliere nu ne referim doar la aspectele tehnologice, dar ne referim și la cerințele din partea retailului modern, ne referim aici cu specialistul în siguranța alimentelor cum trebuie să se respecte perioada de recoltare, cum sunt determinați parametrii de calitate și desigur că avem prezentare practică și teoretică (despre) cum asigurăm calitatea strugurilor în procesul de producere.”, a menționat Iurie Fală.

Potrivit lui Iurie Fală, Republica Moldova produce anul în jur de 100 – 110 mii de tone de struguri de masă, dintre care se exportă până la 60 de mii de tone de struguri de masă.

„Destinațiile principale de export a strugurilor moldovenești sunt diverse. Principala piață rămâne a fi piața tradițională, mă refer aici la țările din CSI, principala fiind Federația Rusă, urmată de Belarus, Ucraina, Kazahstan și țările din Uniunea Europeană din vecinătatea imediată, cum ar fi România, Germania, Austria.”

Iurie Fală menționează că producătorii de struguri din Republica Moldova trebuie să se adapteze la cerințele consumatorului de pe piața europeană, întrucât piața UE solicită mai mult strugurii fără semințe, în timp ce în Republica Moldova soiurile principale sunt cele cu semințe.

„Trebuie rapid să ne ajustăm la standardele de calitate prin tehnologii.”

Referitor la piețele exotice, directorul executiv al Moldova Fruct a declarat că sunt efectuate doar livrări de probă.

„Noi nu ne orientăm eforturile ca să facem ceva exotic, noi vrem ca să extindem pe piață cantități comerciale pentru a ne putea afirma.”

Pentru producătorii din țara noastră piața cea mai atractivă este Uniunea Europeană, pentru că capacitatea de cumpărare a consumatorului este mai mare și nivelul de preț este mai înalt. De asemenea, potrivit lui Iurie Fală și pe piața tradițională prețurile sunt destul de bune în anumite perioade.

„Este foarte important să înțelegem că standardele de calitate formează prețul.”

Directorul executiv a menționat și posibilitățile de finanțare a afacerilor în domeniu viilor și livezilor, printre acestea a fost menționat proiectul Livada Moldovei și băncile comerciale. De asemenea, cei care investesc în astfel de afaceri au posibilitatea să acceseze subvenții din partea Fondului Național de Dezvoltare Agricolă și Rurală.

Astfel de ateliere de lucru vor fi organizate și pentru alți producători de fructe din țară.

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.