Platon și Cavcaliuc, dați în cătutare prin INTERPOL de autoritățile de la Chișinău

Controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, dar și ex-șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, liderul Partidului Acasă Construim Europa, Gheorghe Cavcaliuc, au fost dați în căutare internațională prin intermediul INTERPOL de către autoritățile de la Chișinău. Informația a fost confirmată de Viorel Țentiu, șeful Biroului Național Central Interpol din R. Moldova, scrie deschide.md.

Potrivit lui Țentiu, la finele săptămânei trecute cei doi au fost anunțați în căutare de către organele de drept din Republica Moldova.

„Am înaintată solicitările din partea autorităților din R.Moldova de a-i anunța în căutare internațională pe Veaceslav Platon și Gheorghe Cavcaliuc. În cazul lui Veaceslav Platon solicitarea este pentru arest și extrădare, iar în cazul lui Gheorghe Cavcaliuc este solicitată localizarea acestuia”, a precizat Țentiu.

Controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, nestingherit de nimeni, a părăsit în luna iulie teritoriul R. Moldova. Acesta ar fi decolat de pe Aeroportul Internațional Chișinău la bordul unei aeronave spre Londra. Deși figurează în mai multe dosare, Procuratura a solicitat anunțarea acestuia în căutare abia peste câteva săptămâni după fuga din R. Moldova.

Ce ține de Gheorghe Cavcaliuc, acesta, la fel, a fost surprins în capitala Marii Britanii. Actualul lider al PACE și fost șef adjunct al IGP este acuzat de „huliganism comis de două sau mai multe persoane” și „chemarea la săvârșirea actelor de violență împotriva persoanelor”.

La data de 6 aprilie, în jurul orei 18.00, trei reprezentanți ai Partidului PACE în comun cu preşedintele oficiului teritorial al aceluiași partid au mers la domiciliul lui Tudor Tutunaru, vicepreședintele raionului Sângerei. Aflându-se la intrare în gospodăria acestuia, l-au stropit cu verde de briliant, provocându-i arsuri de gradul I și II la ambii ochi.

Aceștia și-au motivat acțiunile prin faptul că Tutunaru s-a vaccinat împotriva COVID-19 înainte lucrătorilor medicali, fără să-și aștepte rândul.

#Cavcaliuc #Platon #interpol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.