Cea mai scumpă monedă comemorativă lansată de BNM costă peste 35.000 de lei. Cum arată și cărui eveniment este dedicată

Banca Națională a Moldovei a publicat prețurile monedelor comemorative, valabile până pe data de 30 septembrie 2021. Monedele/ bancnotele jubiliare şi comemorative și alte articole numismatice emise de Banca Naţională a Moldovei se comercializează prin intermediul băncilor licenţiate din RM.

Prețul de comercializare a monedelor/ bancnotelor jubiliare şi comemorative și altor articole numismatice poate să difere de cel anunțat de Banca Națională a Moldovei. Acesta se stabilește în mod independent de băncile licenţiate din RM, în mărime de până la trei la sută peste prețul stabilit de Banca Naţională a Moldovei.

Potrivit listei publicate, cea mai scumpă monedă este cea dedicată evenimentului istoric 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Moneda este realizată din aur și a fost pusă în circulație pe data de 27 martie 2018.

Caracteristicile monedei:

Valoarea nominală: 1000 lei;
Calitate: proof;
Metal: aur;
Compoziţie: 999,9/1000;
Masa: 31,1 grame;
Diametru: 37 mm;
Forma: rotundă;
Margine: zimţată;
Tiraj: 300 exemplare.

Avers:

în plan central – Stema Republicii Moldova;
în partea de sus – anul emisiei „2018”;
în partea de jos – inscripţia „1000 LEI”;
inscripția „REPUBLICA MOLDOVA” este gravată cu majuscule, urmând circumferința monedei.

Revers:

în plan central – imaginea alegorică a două doamne: una ține în mână o panglică, iar a doua – o crenguță de laur;
în partea de sus este gravată inscripția „UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA”;
în partea de jos – inscripțiile „27 MARTIE 1918” și „100 ANI”;
în partea stângă – imaginea stemei de stat a României din perioada evenimentului;
în partea dreaptă – imaginea stemei Republicii Democratice Moldovenești.

În continuare, vedeți prețurile tuturor monedelor comemorative:

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.