EA este studenta care va beneficia de bursă din salariul profesorului de la ASEM, Ion Faina

Pe data de 15 iunie curent, Ion Faina, profesionist în domeniul marketingului și lector universitar la Academia de Studii Economice a Moldovei a anunțat public despre faptul că în noul an, salariul de profesor, îl va dona unui student, unica condiție este ca studentul/studenta să aibă o medie mare și să fie de la facultatea Marketing si Logistică, ASEM înmatriculat în primul an de studii.

Astăzi, Ion Faina a anunțat cine este norocoasa care va beneficia de această bursă. Este vorba de Iulia Sandul – studentă anul I la Marketing și Logistică. Iulia a intrat la buget cu media de bacalaureat 9,50, categoria 15%. Iulia va beneficia de această bursă pe durata semestrului I de studii.

„Anul acesta salariul meu a fost de 1 673 de lei și ceva bănuti. Pentru noul an nu știu cât va fi, dar îl donez.”

În semestrul II, profesorul de la ASEM își va dona în continuare bursa, doar că va alege TOP 10 studenți de la Facultate și în baza mediei și a scrisorii de motivare va alege un candidat.

„Nu, nu o fac pentru a lua cumva „la pont” salariul de profesor. Sistemul tot noi toți împreuna îl reprezentăm. O fac, pentru că acest salariu pentru mine este unul opțional. O fac, pentru că meseria asta este un hobby de care încă îmi place. Iar plăcerea asta se multiplică cel puțin pentru mine dacă o distribui, măcar și unei persoane. O fac, pentru că de acasă am plecat cu asta. Și poate, astfel se schimbă ceva, vorba aia: Fă rai din ce ai!”

De asemenea, Ion Faina a felicitat elevii, studenții, profesorii și părinți cu ocazia sărbătorii de 1 septembrie.

Valoarea bursei

În anul de studii 2020-2021 salariul de profesor al lui Ion Faina a fost de 1 673 de lei și ceva bănuți. Încă nu știe exact care va fi salariul pentru anul 2021 – 2022, dar îl va dona în continuare.

„Anul acesta salariul meu a fost de 1 673 de lei și ceva bănuti. Pentru noul an nu știu cât va fi, dar îl donez.”

#profesor #student #ASEM #Ion Faina #salariu #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.