Un centru de informare al României va fi deschis în cadrul Universităţii de Stat din Moldova

01 Sept. 2021, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Sept. 2021, 14:55 // Actual //  MD Bani

În cadrul Universităţii de Stat din R. Moldova va fi deschis un Centru de informare al României, au anunțat rectorul universității, Igor Șarov, și Secretarul de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Sala va fi în blocul central al Universităţii de Stat, aula 530, o sală de 75 de locuri care va fi totalmente modernizată. Facultatea de Istorie a fost, este şi va fi un pilon important din punct de vedere ştiinţific în relaţiile cu România. Or atunci când vorbim de evenimentele din 1989-1991, pe parcursul acestor 30 de ani, multiple manifestaţii ştiinţifice au fost organizate de facultate, în cadrul acesteia şi cred că această modernizare va contribui şi mai mult la relaţiile ştiinţifice între diferite centre universitare, dar şi va fi un important centru informativ în R. Moldova”, a spus rectorul USM, Igor Şarov.

Prezent în cadrul emisiunii, secretatul de stat al Departamentului pentru Relația cu R. Moldova, Adrian Dupu, a subliniat că de când a preluat mandatul, și-a propus ca strategie să se axeze pe acele proiecte care au un impact major şi care ajung la câţi mai mulţi cetăţeni din stânga Prutului.

„USM fiind cea mai mare universitate din R. Moldova cu cei mai mulţi studenţi şi cu cei mai mulţi absolvenţi de-a lungul timpului are un impact major asupra celor şi care studiază, şi care au studiat. USM este un ambasador foarte bun al culturii şi identităţii româneşti în R. Moldova. Din acest motiv încă de la preluarea mandatului m-am întâlnit cu dnul rector şi am pus bazele acestei cooperări, vor urma şi alte proiecte sunt convins, chiar parteneriate în care vom aplica împreună pentru diferite proiecte pentru că, cred USM are un rol foarte bun nu doar în modelarea viitorilor lideri, profesionişti, dar şi în păstrarea culturii, identităţii şi a tradiţiilor”, a menţionat Dupu.

Anterior, în incinta Universităţii de Stat din Comrat a fost inaugurat un Centrul de Informare al României.

23 Oct. 2026, 09:31
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 09:31 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.