(VIDEO) Cea mai scumpă carne de vită din lume - imprimată 3D. Descoperirea oamenilor de știință din Japonia

Oamenii de știință de la Universitatea japoneză Osaka au găsit o modalitate de a imprima 3D carne de vită wagyu într-un laborator, scrie Business Insider. Aceasta este mai scumpă carne de vită din lume, originară din Japonia, prețul pentru un kilogram se ridică la 200 de dolari. Datorită acestui succes, cercetătorii spun că sunt cu un pas mai aproape de a face această carne sintetică disponibilă la scară largă.

Pentru a imprima această carne, oamenii de știință au folosit celule stem pe care le-au luat de la vacile wagyu. Astfel, cercetătorii și-au propus să creeze o structură cu marmorarea caracteristică văzută în carnea de vită wagyu care o deosebește de alte tipuri de carne.

Prin izolarea celulelor de carne de vită, oamenii de știință au organizat modul în care mușchii, vasele de sânge și grăsimea ar trebui să fie stivuite. După aceasta țesuturile au fost modelate sub forma unei fripturi folosind o tehnică numită bioprintare 3D, unde structurile celulare pot fi stratificate pentru a semăna cu țesuturile reale.

„Prin îmbunătățirea acestei tehnologii, va fi posibilă nu numai reproducerea structurilor complexe de carne, ci și modificarea subtilă a componentelor grase și musculare”, a spus Michiya Matsusaki, unul dintre cercatătorii care au participat la studiu.

Deși aceasta ar putea fi prima bucată de carne de vită wagyu care a fost vreodată tipărită 3D, aceasta nu a fost prima încercare. În luna februarie a acestui an, Aleph Farms și Facultatea de Inginerie Biomedică Technion din Israel au încercat să printeze atricot de vită folosind celule de vacă reale.

Cu toate acestea, ar putea trece ceva timp până când această carne printată va fi disponibilă publicului deoarece departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USD) și Food and Drug Administration (FDA) nu au creat în prezent un cadru de reglementare pentru astfel de produse.

#carne de vita #imprimare 3D #cea mai scumpa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.