Ce se întâmplă cu nunțile și cumetriile în această perioadă? Municipalitatea pune pe umerii CNESP această „problemă”

Membrii Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău s-au întrunit astăzi în ședință. În cadrul acesteia au discutat despre numărul alarmant al cazurilor noi de COVID-19, dar și despre ce urmează să întreprindă autoritățile pentru a combate răspândirea virusului, scrie Realitatea.md.

Într-o postare pe Facebook, edilul Capitalei, Ion Ceban a scris că tot în cadrul ședinței, a fost abordat subiectul cu privire la evenimentele care se desfășoară pe teritoriul municipiului Chișinău.

„În acest sens, a parvenit și o solicitare din partea Inspectoratului General al Poliției, Direcției de Poliție a mun. Chișinău. Juriștii au informat că nu ține de competența legală a Primăriei să interzică organizarea acestora, care în astfel de cazuri este doar notificată despre eveniment. Or, nu avem declarată stare excepțională, când am putea lua această decizie. Cu regret, interzicerea evenimentelor nu ține de competența primăriei, dar nici de a CESP Chișinău. Ceea ce s-a decis, este că Primaria va întruni imediat în ședință organizatorii evenimentelor, unde împreună cu subdiviziunile locale competente vom discuta și atenționa asupra respectării măsurilor obligatorii de sănătate publică impuse atât de Comisia națională, cât și de cea locală. Este vorba de limitarea numărului de persoane la evenimente, conform prevederilor, distanță, purtarea măștilor, dar și alte măsuri în vigoare”, a scris Ceban.

Potrivit lui Ion Ceban, CESP Chișinău a decis că echipe de medici vor merge prin instituțiile educaționale pentru a comunica cu profesorii și personalul auxiliar și pentru a le oferi posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă.

„Astăzi deja cca 80% din cadrele didactice din școlile din Chișinău sunt vaccinate. Urmează să discutăm insistent despre această oportunitate cu celelalte 20%. Cei care presupun că au contraindicații, la fel, vor discuta medicii, iar în acest sens vor fi create comisii speciale. La prima etapă, Primăria va oferi surse financiare pentru testarea angajaților din școli la necesitate, la fel, a fost discutată posibilitatea de a primi donații de teste pentru această categorie, din ajutoare oferite de Guvernul României, de parteneri sau agenți economici. Nu există temei legal, conform codului muncii, pentru a sancționa într-o formă sau alta angajații care nu se vaccinează sau nu prezintă un test”, a mai adăugat Ceban.

Primarul general susține că, deocamdată, departamentul COVID de la Moldexpo, aflat în gestiunea Spitalului Clinic Municipal „Sf. Treime” face față numărului sporit de internări, însă municipalitatea este gata să activeze și alte spitale în acest sens.

„Pentru a discuta pe larg și a coordona subiecte de gestionare pandemică, dar și alte priorități, am solicitat o întrevedere repetată în cel mai apropiat timp cu reprezentanții Ministerului Sănătății. Municipiul Chișinău este și capitala țării și avem nevoie de o comunicare eficienta și coordonare comună a intervențiilor pentru răspuns și control la provocările pandemice”, a mai conchis primarul.

#evenimente #cumetrii #nunti #Ion Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.