DOC // Securitatea energetică a R.Moldova în mâinile unui offshore cercetat pentru evaziune fiscală și contrabandă

04 Sept. 2021, 11:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
04 Sept. 2021, 11:27 // Bani și Afaceri //  bani.md

Compania moldovenească Horus SRL, administrată de Valentin Balan a apărut în atenția publicului după publicarea unei investigații care arată că ar fi fost favorizată în cadrul unei licitații desfășurate de Termoelectrica și UCIPE.

Pentru detalii – citiți:

Securitatea țării este amenințată după ce Termoelectrica ar fi trucat o licitație de modernizare a unui bloc energetic

Precizările Termoelectrica privind „securitatea energetică a țării și licitația de modernizare a unui bloc energetic”

Victor Parlicov, despre „licitațiile trucate” de la Moldelectrica: Cunosc detalii. Acest proces trebuie investigat

Fără precedent! Lovitura de corupție la Termoelectrica Chișinău și UCIPE

Termoelectrica respinge acuzațiile pe marginea procedurii de licitație privind modernizarea Blocului energetic nr.1

Precizările HORUS privind articolul „securitatea energetică a țării și licitația de modernizare a unui bloc energetic”

O companie rusă de pe listele de sancțiuni ale SUA și UE „face ordine”, pe piața energiei electrice din Moldova

Compania este înființată de o altă companie offshore, care la rândul ei este înregistrată în Insulele Seychelles – Prominvest Development LTD.

Compania Horus mai este implicată și într-un dosar penal ce ține de evaziune fiscală (Dosar Penal №2020670073, intentat în baza art. 248 p. (3) al Codului Penal RM).

Autorii unui articol publicat de Punctul.md, au enumerat mai multe situații în care compania Horus SRL ar fi fost favorizată în tranzacții cu statul:

Privatizarea ÎS Vibropribor

În toamna 2020, vice Președintele Parlamentului, Alexandr Slusari punea la îndoială rezultatele privatizării SA Vibropribor, adresând o Interpelare la Agenția Proprietăți Publice și la Guvern, prin care cerea informații suplimentare referitor la această importantă întreprindere de stat.

Este vizat complexul patrimonial unic cu suprafața de 41 424 m.p., amplasat în centrul Capitalei pe un teren de peste 5 ha, care a fost evaluat doar cu aproximativ 36 mln lei sau 45 euro pentru un metru pătrat. La momentul tranzacției întreprinderea respectivă nu a avut datorii. Au fost analizate ofertele de privatizare, anunțate de Agenția Proprietăți Publice și s-a constatat că pentru o clădire similară s-ar propune un preț inițial de minim 200 mln lei. Însă întreprinderea Vibropribor a fost falimentată.

Autorii articolului se întreabă: „Oare în mod intenționat ca să fie privatizată de Horus?”, punând accent pe punctele 3-6 din interpelare:

Regiunea Transnistreană: Posibilă contrabandă. Dosar pe Rol

 

 

Achiziții de la Ministerul Sănătății

În anul 2006, pe timpul guvernării comuniste, compania Horus a reușit să obțină de la stat peste 1 milion de euro și cca 726 000 de dolari SUA, prin intermediul unui contract încheiat cu Ministerul Sănătății, scrie Punctul.md. Conducerea Ministerului spune că achiziția serviciilor a fost realizată cu încălcarea Legislației în vigoare, iar contractul a fost încheiat fără a fi organizat vreun concurs. În același timp, din conturile Ministerului Sănătății au fost încasate forțat sume foarte mari, sub formă de plăți suplimentare sau dobânzi, motivând că s-a cheltuit mai mult pentru serviciile prestate. Astfel, potrivit informațiilor prezentate de judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău în dosarul înaintat de Ministerul Sănătății împotriva companiei Horus, sumele care ar fi fost datorate de către Minister erau de peste 96 909 de dolari SUA și cca 106 838 de euro. Iar în 2013 compania a luat forțat din conturile Ministerului acești bani în baza unei Decizii silite a adjudecătorului străin Peter H. J. Chapman. Conducerea companiei Horus însă nu s-a oprit aici. A mai vrut să ia de la stat și dobânzile acumulate din cauză că datoria nu a fost achitată la timp.

Totuși, conducerea Ministerului se luptă de ani de zile în instanțele de judecată să anuleze aceste contracte. Iar problema constă în faptul că compania respectivă deja a prejudiciat Statul cu sume deosebit de mari.

În acest context, autorii articolului se întreabă retoric: cum de a fost posibil ca proiecte importante de securitate energetică să fie încredințate într-un mod netransparent unui offshore, care este cercetat de evaziune fiscală și contrabandă? În contextul aspirațiilor noastre de integrare europeană, ne vom păta pe viitor reputația cu așa companii?

„Or, Guvernarea actuală ar trebui să curme din fașă schemele corupționiste și să elimine actorii toxici, cărora le este străină etica de afaceri, etica personală și discernământul pentru a clădi reputații sustenabile. La fel, să implementeze prevederile din Programul de Guvernare, care interzic participarea companiilor offshore la proiecte și achiziții publice.”, concluzionează sursa citată.

Sursa: Punctul.md

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.