Economia țării pusă pe stop din cauza lipsei unui guvern fiabil! Relansarea costă un miliard de euro

Republica Moldova s-a pomenit într-o criză politică pentru care decidenții caută soluții or, situația economică se înrăutățește de la o zi la alta ca urmare pandemiei, dar și secetei care a afectat agricultura în vara anului trecut. Economiștii susțin că economia are nevoie susținere financiară urgentă și de decizii, care să o scoată din impas.

Candidata la funcția de prim-ministru, Mariana Durleșteanu estima într-o postare pe facebook că descreșterea economică a Republicii Moldova va fi de peste 14% în anul 2021, dacă nu va fi numit un guvern în timpul apropiat. Veceslav Negruța, consilierul președintelui, Maia Sandu, pe probleme economice declară că: ” pentru -14% nu e suficient nimic să nu faci, iar pentru -14% asta trebuie să sapi la greu sub economia Republicii Moldova ca s-o îngropi”.

”În cazul alegerilor anticipate și situației incerte de după alegeri, Republica Moldova nu va fi guvernată, mare parte a anului 2021, de un guvern stabil cu mandat deplin. Aceasta va afecta capacitatea Guvernului de a răspunde crizei și, respectiv, susține relansarea economică, în special pe fundalul unui deficit bugetar relativ înalt (estimat la peste 5% din PIB). În cazul votării Guvernului propus de Președintele Sandu, Republica Moldova va avea un Guvern fără susținere certă din partea majorității parlamentare, fapt ce ar putea duce la sabotaj instituțional din partea Parlamentului prin lansarea diverselor inițiative populiste, cu riscuri majore pentru sistemul finanțelor publice și situația macroeconomică (câteva exemple deja au avut loc, odată cu votarea legilor care au prevăzut micșorarea vârstei de pensionare și anularea „legii miliardului” în decembrie 2020). Riscurile menționate, pe de o parte, alimentează incertitudine, fapt ce va cauza și în continuare comprimarea investițiilor private, iar pe de altă parte afectează capacitatea Guvernului de a implementa măsurile necesare de suport firmelor și populației, precum și susținerea relansării economice”, a declarat la lansarea publicației MEGA, Adrian Lupușor, directorul Expert Grup .

Potrivit lui Lupușor, la o lună de la începutul anului, deși a fost reluată parțial asistența externă pe partea de granturi și împrumuturi, există riscuri reale ca prognozele Guvernului să nu se realizeze. În primul rând, programul de asistență FMI nu a fost semnat, din cauza caracterului electoral al unor măsuri bugetare, măsuri de politică bugetar-fiscale care nu corespund angajamentelor internaționale asumate anterior.

Pe parcursul anului 2020 Republica Moldova a finalizat negocierile pentru un nou Acord cu Fondul Monetar Internațional, doar că aprobarea acestuia a fost compromisă de inițiativele legislative de la final de an. Anularea „legii miliardului” sau micșorarea vârstei de pensionare sunt măsuri care compromit reformele structurale realizate în contextul Acordului precedent. În cazul în care aceste legi vor rămâne în vigoare, practic Guvernul nu mai poate garanta stabilitatea finanțelor publice și nici confirma angajamentul ferm asupra măsurilor deja realizate. Importanța unui nou Acord cu FMI este critică în contextul în care țara are nevoie de susținere financiară externă, mai ales că provocările economice și sociale ale pandemiei vor rămâne acute în 2021.

Autorii publicației MEGA spun că în urma repercusiunilor fără precedent ale crizei pandemice și ale secetei, Guvernul trebuie în mod urgent să implementeze un pachet complex de măsuri de suport pentru firme și populație, care ar susține și relansarea economică în 2021-2022. Este vorba de simplificarea procedurilor birocratice necesare pentru obținerea suportului pentru firme și angajați, garantarea de către stat a creditelor contractate de firme pentru a plăti salariile sau alte plăți urgente

Pentru a evita falimentul, subvenționarea timpului de muncă redus, măsurile de suport trebuie să țintească cele mai vulnerabile grupuri – firmele și angajații care, potrivit sondajelor și datelor, s-au dovedit a fi cei mai afectați de criză și un program de granturi și consultanță pentru companiile care procesează materia primă locală. Respectivele măsuri ar costa circa un miliard de euro.

#lipsa guvernului #situatia economica #moldova fara guvern #fara guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.