Vitalie Ababii, agricultor: Ce fel de afacere fără greutăţi. Cum e să ai o livadă superintensivă în Republica Moldova

Afacerile din domeniul pomiculturii, dar și din alte ramuri ale agriculturii din Republica Moldova încearcă să implementeze sisteme mai moderne. Întrucât acestea necesită investiții enorme, agricultorii apelează la diverse programe de finanțare. La fel a procedat și antreprenorul Vitalie Ababii din satul Pîrîta, raionul Dubăsari.

Agricultorul a plantat primii puieți în 2012 pe o suprafață de șase hectare iar de atunci și până acum plantația sa a crescut considerabil, ajungând la 50 de hectare. Aceasta este dotată cu sistem de irigare prin picurare şi plasă antigrindină, agricultorul obținând și certificare Global G.A.P, care facilitează exportul în țările Uniunii Europene.

Până a înființa această livadă, dnul Vitalie se ocupa tot cu agricultura – creștea legume.

„Din 2007 până în 2012 ne-am ocupat doar cu creșterea legumelor. Cererea pe piață însă era foarte mică, așa că ne-am orientat spre întemeierea livezilor. Primii ani au fost foarte complicați, pentru că am învățat totul din mers, acum însă nu regret o clipă că am luat-o pe această cale”, își amintește dnul Ababii.

Potrivit antreprenorului un rol foarte important îl are sistemul de irigare, datorită acestuia se poate obține o cantitate mai mare de fructe și de o calitate înaltă.

„Fără irigare nici nu poate fi vorba de întemeierea unei livezi superintensive”, a specificat antreprenorul.

Deşi înfiinţarea unei livezi superintensive implică investiţii mai mari, aceste cheltuieli se recuperează în doar câțiva ani, întrucât fructele sunt de calitate mai înaltă, iar recolta este net superioară livezilor tradiţionale. În acest an agentul economic estimează o roadă record de aproximativ 70 tone de mere la hectar. Majoritatea urmează să ajungă pe piața din Federația Rusă.

Cu toate că în acest an, producătorii de mere se confruntă cu fenomenul supraproducţiei, totuși dnul Ababii rămâne oricum optimist, fiind convins că calitatea va bate cantitatea.

Pe lângă mere, producătorul mai creşte și cinci soiuri de prune pe o suprafaţă de 22 hectare, iar majoritatea sunt exportate în Europa.

„Dacă recolta de mere în acest an este una record, în cazul prunelor aceasta este mai mică decât în anii precedenţi din cauza îngheţurilor de primăvară. Estimez o recoltă în jur de 15 tone per hectar pentru acest sezon”, a menţionat producătorul agricol.

În activitatea sa, dnul Ababii se confruntă și cu diverse probleme cum ar fi: lipsa forţei de muncă şi costul înalt al input-urilor agricole (materiale de plantare, îngrășăminte, pesticide etc.).

„Totuşi, ce fel de afacere fără greutăţi… În primul rând trebuie să fii optimist, să înveţi să ai răbdare, să laşi nervii la o parte, iar când apare o problemă să nu dai mâinile în jos, ci imediat să încerci să găsești o soluție”, i-a îndemnat pe toţi agricultorul.

Istorie de succes prezentată de Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova.

#livada superintensiva #irigare #afacere #Investiții #Antreprenor #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.