UPDATE: Primarul din Trușeni, dar și alți funcționari, escortaţi la CNA. Au pus ochiul pe terenul unei pensionare

14 Sept. 2021, 12:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 12:16 // Actual //  MD Bani

Primarul comunei Truşeni, Stela Munteanu, arhitectul-şef, fostul şef al întreprinderii municipale a primăriei şi un agent economic sunt cercetaţi de CNA şi procurorii anticorupţie în cadrul mai multor dosare de corupţie.

Aceştia au intrat în vizor, după ce a fost documentat un caz de pretindere de mită din partea funcţionarilor primăriei pentru eliberarea unor acte permisive pentru legalizarea unui imobil.

„În fapt, cercetările ofiţerilor CNA şi ale procurorilor au identificat multiple cazuri de pretindere de mijloace financiare de la agenţi economici şi persoane fizice în schimbul eliberării certificatelor de urbanism pentru construcţie şi a altor documente pentru legalizarea unor imobile sau terenuri. Sumele pretinse de grupul de funcţionari variau între 500 şi 1 000 de euro, dar au fost documentate şi cazuri în care au fost pretinse şi bunuri materiale (terenuri) în schimbul eliberării unor acte permisive”, anunță CNA.

Totodată, în cadrul investigaţiilor şi acţiunilor de urmărire penală, a fost documentată şi tentativa de preluare abuzivă a unor proprietăţi, care aparţineau unei locuitoare, în vârstă de 73 de ani, a comunei Truşeni.

„Astfel, au fost obţinute imagini video din biroul de serviciu al primarului de Truşeni, unde au avut loc discuţii dintre edil şi complicii săi privind planul de deposedare de avere a unei femei singure. Potrivit rolurilor împărţite între complici, aceştia urmau să obţină încrederea pensionarei, prin oferirea unor atenţii, pentru a putea intra în posesia actelor originale de proprietate asupra casei de locuit din Truşeni, a unor terenuri, dar şi a unui apartament din capitală. De asemenea, din discuţiile purtate, banii pe care i-ar fi obţinut după vânzarea proprietăţilor menţionate, urmau a fi împărţiţi între membrii grupului”, se mai arată în comunicatul CNA.

Pe numele primarului, arhitectului-şef, fostului şef al întreprinderii municipale şi a unui agent economic au fost deschise dosare penale pentru corupere pasivă, activă şi trafic de influenţă.

Aceştia au fost reţinuţi şi escortaţi la CNA pentru audieri. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, ei riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani.
Procuratura Anticorupţie conduce urmărirea penală.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.