Theranos, eșecul unui start-up medical, o lecție pentru investitori. Ce arată o analiză PitchBook

Theranos, o firmă de testare a sângelui, fondat de Elizabeth Holmes,ce anunța o tehnologie revoluționară ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari. Cu toate că a ajuns să valoreze atât de mult, startup-ul a suferit eșec într-o perioadă destul de scurtă. Acum, fondatoarea și CEO Elizabeth Holmes este judecată pentru acuzații de fraudare a investitorilor și pacienților și ar putea fi condamnată la 20 de ani de închisoare, dacă acuzațiile se dovedesc a fi adevărate.

De-a lungul timpului, fostul start-up medical a primit finanțări de 700 de milioane de dolari de la firme de investiții, care acum se gândesc de două ori înainte de a finanța o astfel de companie.

Eșecurile Theranos, un exemplu „așa nu” pentru investitori

O analiză PitchBook arată că doar câteva dintre firmele Venture Capital care au susținut Theranos au continuat să mai finanțeze startup-urile medicale după implozia din 2015 a firmei de testare a sângelui.

Doar fondurile de investiții Partner Fund Management and Draper Associates au intensificat finanțările în dispozitivele de asistență medicală, după scandalul în care este implicată Elizabeth Holmes, scrie startupcafe.ro.

Pe de altă parte, anumiți investitori Theranos, precum Adit Ventures și Draper Fisher Jurvetson (care și-a schimbat denumirea în Threshold Ventures) au continuat să finanțeze startup-uri de tehnologie, dar nu medicale.

Alte firme, de exemplu Jupiter Partners, ATA Ventures sau Tako Ventures, au ales să nu mai activeze din diverse motive.

PitchBook relatează că cele mai mari companii de investiții axate pe medtech, cu experiență vastă în domeniu, nu au vrut să finanțeze Theranos pentru că nu le era clar cum diferă tehnologia startup-ului lui Elizabeth Holmes față de alte produse aflate deja pe piață.

Mulți dintre cei care au investit în firma de testare a sângelui nu aveau experință în finanțarea unor astfel de afaceri sau au finanțat puține startup-uri din domeniul sănătății.

Ce este Theranos?

Theranos a fost fondată în 2003 de Elizabeth Holmes, care acum are 37 de ani. La momentul lansării firmei de testare a sângelui, fondatoarea era comparată cu Steve Jobs.

Cu aproape 10 ani în urma, Holmes a fost numită și „Fata de Aur” din Silicon Valley, fiind cea mai tânără miliardară americană, care a ajuns la o asemenea performanță prin propriile puteri.

Ideea business-ului a pornit de la frica lui Elizabeth Holmes de ace. Scopul startup-ului a fost ca analizele de sânge să se poată face mult mai rapid și mai puțin dureros. Theranos a dezvoltat o tehnologie prin care susținea că analizele se pot face pornind de la câteva picături de sânge luate printr-o înțepătură în deget.

Tehnologia folosea un „nano-container” pentru colectarea mostrelor, iar Theranos a prezentat ideea ca fiind revoluţionară.

În 2018, Wall Street Journal (WSJ) a arătat că Theranos ar fi furat tehologii de la alte companii și nu era capabilă să facă analizele promise.

După dezvăluirile WSJ, Autoritatea americană Food and Drug Administration a anunțat că dispozitivele companiei nu au fost testate în întregime și nici autorizate înainte de a fi folosite pe pacienți.

Potrivit CNBC, 12 capete de acuzare (10 de fraudă și 2 de înșelăciune) au fost formulate împotriva fondatoarei startup-ului medical.

Alături de Elizabeth Holmes, și fostul său partener, Ramesh „Sunny” Balwani (56 ani), fost președinte Theranos, este acuzat de fraudarea finanțatorilor și a pacienților.

#strat-up #Theranos #Elizabeth Holmes #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan afirmă că mandatul său va fi concentrat pe relansarea economiei și pe măsuri concrete pentru mediul de afaceri, nu pe evenimente publice și apariții protocolare. Șeful Executivului spune că își propune ca, la raportul de 100 de zile, să prezinte rezultate palpabile.

În cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV, Tofan a declarat că principalele priorități ale Guvernului sunt de ordin economic și că va considera un eșec dacă își va consuma timpul cu activități fără impact direct asupra cetățenilor.

„Sunt câteva bătălii mari, câteva priorități mari, în mare măsură țin de economie și vreau să mă focusez pe ele. Vreau să vin la raportul de 100 de zile și deja să vedem careva rezultate reale. Ar fi un eșec al Guvernului meu dacă o să-mi trec timpul pe lucruri mici, să particip la tot felul de forumuri, să mă întâlnesc cu tot felul de delegații și să fac multe poze pe Facebook, fără rezultate”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a subliniat că nivelul de trai nu poate fi îmbunătățit peste noapte și că singura soluție este relansarea economiei.

„Omul de rând nu o să înceapă să trăiască mai bine mâine. Nu funcționează așa, că apasă cineva pe un buton sau adoptă o lege și lumea începe să trăiască mai bine. Ca oamenii să trăiască mai bine, noi trebuie să repornim economia”, a spus Tofan.

Premierul a remarcat că economia Republicii Moldova stagnează de mai mulți ani și a atras atenția asupra lipsei de încredere din mediul de afaceri.

„Economia noastră de cinci ani nu prea crește. Când vorbesc cu antreprenorii, lor le lipsește pulsul, le lipsește optimismul. Lucrul care mă îngrijorează cel mai mult este că antreprenorii parcă și-au pierdut vlaga. Moneda antreprenorului este optimismul. Dacă ei nu cred că țara poate crește și că pot obține randamente aici, nu vor investi”, a afirmat premierul.

Potrivit acestuia, lipsa de încredere îi determină pe antreprenori fie să-și păstreze economiile în depozite bancare, fie să investească în alte state.

În acest context, Vasile Tofan a anunțat că una dintre primele măsuri ale Guvernului va fi reducerea poverii administrative asupra companiilor.

„Vreau să le dau acest impuls de optimism antreprenorilor. Ei nu răspund la lozinci, ci la măsuri concrete. Dacă Fiscul vine permanent în controale, apoi Inspecția de Mediu, apoi cineva nu eliberează autorizații, apoi vine ANSA și alte instituții, antreprenorii își pierd timpul luptând cu statul în loc să-și dezvolte afacerile. Un lucru prioritar pe care vreau să-l fac este să scădem povara administrativă, astfel încât oamenii să nu stea între ghișee și inspectori, ci să investească, să construiască și să deschidă noi linii de afaceri”, a conchis premierul.