Theranos, eșecul unui start-up medical, o lecție pentru investitori. Ce arată o analiză PitchBook

14 Sept. 2021, 12:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 12:02 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Theranos, o firmă de testare a sângelui, fondat de Elizabeth Holmes,ce anunța o tehnologie revoluționară ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari. Cu toate că a ajuns să valoreze atât de mult, startup-ul a suferit eșec într-o perioadă destul de scurtă. Acum, fondatoarea și CEO Elizabeth Holmes este judecată pentru acuzații de fraudare a investitorilor și pacienților și ar putea fi condamnată la 20 de ani de închisoare, dacă acuzațiile se dovedesc a fi adevărate.

De-a lungul timpului, fostul start-up medical a primit finanțări de 700 de milioane de dolari de la firme de investiții, care acum se gândesc de două ori înainte de a finanța o astfel de companie.

Eșecurile Theranos, un exemplu „așa nu” pentru investitori

O analiză PitchBook arată că doar câteva dintre firmele Venture Capital care au susținut Theranos au continuat să mai finanțeze startup-urile medicale după implozia din 2015 a firmei de testare a sângelui.

Doar fondurile de investiții Partner Fund Management and Draper Associates au intensificat finanțările în dispozitivele de asistență medicală, după scandalul în care este implicată Elizabeth Holmes, scrie startupcafe.ro.

Pe de altă parte, anumiți investitori Theranos, precum Adit Ventures și Draper Fisher Jurvetson (care și-a schimbat denumirea în Threshold Ventures) au continuat să finanțeze startup-uri de tehnologie, dar nu medicale.

Alte firme, de exemplu Jupiter Partners, ATA Ventures sau Tako Ventures, au ales să nu mai activeze din diverse motive.

PitchBook relatează că cele mai mari companii de investiții axate pe medtech, cu experiență vastă în domeniu, nu au vrut să finanțeze Theranos pentru că nu le era clar cum diferă tehnologia startup-ului lui Elizabeth Holmes față de alte produse aflate deja pe piață.

Mulți dintre cei care au investit în firma de testare a sângelui nu aveau experință în finanțarea unor astfel de afaceri sau au finanțat puține startup-uri din domeniul sănătății.

Ce este Theranos?

Theranos a fost fondată în 2003 de Elizabeth Holmes, care acum are 37 de ani. La momentul lansării firmei de testare a sângelui, fondatoarea era comparată cu Steve Jobs.

Cu aproape 10 ani în urma, Holmes a fost numită și „Fata de Aur” din Silicon Valley, fiind cea mai tânără miliardară americană, care a ajuns la o asemenea performanță prin propriile puteri.

Ideea business-ului a pornit de la frica lui Elizabeth Holmes de ace. Scopul startup-ului a fost ca analizele de sânge să se poată face mult mai rapid și mai puțin dureros. Theranos a dezvoltat o tehnologie prin care susținea că analizele se pot face pornind de la câteva picături de sânge luate printr-o înțepătură în deget.

Tehnologia folosea un „nano-container” pentru colectarea mostrelor, iar Theranos a prezentat ideea ca fiind revoluţionară.

În 2018, Wall Street Journal (WSJ) a arătat că Theranos ar fi furat tehologii de la alte companii și nu era capabilă să facă analizele promise.

După dezvăluirile WSJ, Autoritatea americană Food and Drug Administration a anunțat că dispozitivele companiei nu au fost testate în întregime și nici autorizate înainte de a fi folosite pe pacienți.

Potrivit CNBC, 12 capete de acuzare (10 de fraudă și 2 de înșelăciune) au fost formulate împotriva fondatoarei startup-ului medical.

Alături de Elizabeth Holmes, și fostul său partener, Ramesh „Sunny” Balwani (56 ani), fost președinte Theranos, este acuzat de fraudarea finanțatorilor și a pacienților.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.