Theranos, eșecul unui start-up medical, o lecție pentru investitori. Ce arată o analiză PitchBook

14 Sept. 2021, 12:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 12:02 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Theranos, o firmă de testare a sângelui, fondat de Elizabeth Holmes,ce anunța o tehnologie revoluționară ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari. Cu toate că a ajuns să valoreze atât de mult, startup-ul a suferit eșec într-o perioadă destul de scurtă. Acum, fondatoarea și CEO Elizabeth Holmes este judecată pentru acuzații de fraudare a investitorilor și pacienților și ar putea fi condamnată la 20 de ani de închisoare, dacă acuzațiile se dovedesc a fi adevărate.

De-a lungul timpului, fostul start-up medical a primit finanțări de 700 de milioane de dolari de la firme de investiții, care acum se gândesc de două ori înainte de a finanța o astfel de companie.

Eșecurile Theranos, un exemplu „așa nu” pentru investitori

O analiză PitchBook arată că doar câteva dintre firmele Venture Capital care au susținut Theranos au continuat să mai finanțeze startup-urile medicale după implozia din 2015 a firmei de testare a sângelui.

Doar fondurile de investiții Partner Fund Management and Draper Associates au intensificat finanțările în dispozitivele de asistență medicală, după scandalul în care este implicată Elizabeth Holmes, scrie startupcafe.ro.

Pe de altă parte, anumiți investitori Theranos, precum Adit Ventures și Draper Fisher Jurvetson (care și-a schimbat denumirea în Threshold Ventures) au continuat să finanțeze startup-uri de tehnologie, dar nu medicale.

Alte firme, de exemplu Jupiter Partners, ATA Ventures sau Tako Ventures, au ales să nu mai activeze din diverse motive.

PitchBook relatează că cele mai mari companii de investiții axate pe medtech, cu experiență vastă în domeniu, nu au vrut să finanțeze Theranos pentru că nu le era clar cum diferă tehnologia startup-ului lui Elizabeth Holmes față de alte produse aflate deja pe piață.

Mulți dintre cei care au investit în firma de testare a sângelui nu aveau experință în finanțarea unor astfel de afaceri sau au finanțat puține startup-uri din domeniul sănătății.

Ce este Theranos?

Theranos a fost fondată în 2003 de Elizabeth Holmes, care acum are 37 de ani. La momentul lansării firmei de testare a sângelui, fondatoarea era comparată cu Steve Jobs.

Cu aproape 10 ani în urma, Holmes a fost numită și „Fata de Aur” din Silicon Valley, fiind cea mai tânără miliardară americană, care a ajuns la o asemenea performanță prin propriile puteri.

Ideea business-ului a pornit de la frica lui Elizabeth Holmes de ace. Scopul startup-ului a fost ca analizele de sânge să se poată face mult mai rapid și mai puțin dureros. Theranos a dezvoltat o tehnologie prin care susținea că analizele se pot face pornind de la câteva picături de sânge luate printr-o înțepătură în deget.

Tehnologia folosea un „nano-container” pentru colectarea mostrelor, iar Theranos a prezentat ideea ca fiind revoluţionară.

În 2018, Wall Street Journal (WSJ) a arătat că Theranos ar fi furat tehologii de la alte companii și nu era capabilă să facă analizele promise.

După dezvăluirile WSJ, Autoritatea americană Food and Drug Administration a anunțat că dispozitivele companiei nu au fost testate în întregime și nici autorizate înainte de a fi folosite pe pacienți.

Potrivit CNBC, 12 capete de acuzare (10 de fraudă și 2 de înșelăciune) au fost formulate împotriva fondatoarei startup-ului medical.

Alături de Elizabeth Holmes, și fostul său partener, Ramesh „Sunny” Balwani (56 ani), fost președinte Theranos, este acuzat de fraudarea finanțatorilor și a pacienților.

22 Oct. 2026, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 11:17 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se îndreaptă spre pragul de un milion de autoturisme, în timp ce infrastructura rutieră abia mai face față numărului tot mai mare de vehicule. Numai în perioada 2025–2026, în țară vor fi importate, potrivit estimărilor, aproximativ 130 de mii de automobile, aproape cât întregul parc auto de pe malul drept al Nistrului la începutul independenței. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că ambuteiajele care paralizează astăzi Chișinăul ar putea deveni o problemă permanentă și în alte orașe.

Potrivit unei analize publicate de economistul Veaceslav Ioniță, în 2025 Republica Moldova a înregistrat un record absolut la importul de autoturisme, cu aproximativ 64 de mii de unități într-un singur an. Tendințele din 2026 indică posibilitatea depășirii acestui nivel, ceea ce ar ridica importurile cumulate din cei doi ani la circa 130 de mii de automobile.

Pentru a ilustra amploarea fenomenului, economistul compară situația actuală cu cea de la începutul anilor ’90. În 1990, pe malul drept al Nistrului existau aproximativ 144 de mii de autoturisme. Astfel, în numai doi ani, Moldova ar putea importa aproape tot atâtea automobile câte circulau în întreaga țară, pe teritoriul controlat în prezent de autoritățile constituționale, în ajunul independenței.

Creșterea este și mai spectaculoasă în comparație cu anul 1970, când pe malul drept al Nistrului erau înregistrate doar 8.200 de autoturisme. La sfârșitul trimestrului III din 2026, parcul auto a ajuns la 926,4 mii de unități, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 113 ori în 56 de ani.

„Practic, încercăm să acomodăm un parc auto de 113 ori mai mare într-o infrastructură a cărei structură de bază s-a schimbat relativ puțin”, constată economistul.

Potrivit lui Ioniță, problema este că extinderea infrastructurii rutiere nu a ținut pasul cu ritmul de creștere a numărului de automobile. O mare parte dintre străzile și bulevardele utilizate astăzi au fost proiectate încă în perioada sovietică, pentru un trafic incomparabil mai redus. Deși unele artere au fost modernizate sau extinse, capacitatea generală a rețelei rutiere, în special în orașe, a crescut mult mai lent decât parcul auto.

Datele prezentate de economist arată că, în 2020, Republica Moldova avea aproximativ 678 de mii de autoturisme, iar la sfârșitul anului 2025 numărul acestora ajunsese la aproape 893 de mii. Este vorba despre o creștere netă de 215 mii de automobile în doar cinci ani.

În aceeași perioadă au fost procurate aproximativ 249 de mii de autoturisme, în timp ce circa 34 de mii au fost radiate din evidență. Economistul precizează că nu toate automobilele cumpărate se adaugă automat la parcul existent, deoarece o parte înlocuiesc vehiculele vechi.

Numai în primele nouă luni ale anului 2026, parcul auto a crescut cu aproape 34 de mii de unități, ajungând la 926,4 mii. Dacă actuala dinamică se menține, pragul de un milion de autoturisme ar putea fi atins în 2027.

„Poate ar trebui chiar să pregătim un certificat pentru proprietarul automobilului cu numărul un milion!”, remarcă ironic Veaceslav Ioniță.

Economistul atrage atenția că, în pofida acestei creșteri accelerate, Republica Moldova rămâne în urma statelor Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul de motorizare. Aceasta înseamnă că numărul automobilelor ar putea continua să crească odată cu majorarea veniturilor populației.

Pentru următorii ani, Ioniță consideră plauzibil un volum anual al importurilor de 50–60 de mii de autoturisme, ceea ce ar pune o presiune și mai mare asupra infrastructurii existente.

O altă problemă este lipsa locurilor de parcare. Potrivit economistului, automobilele ocupă deja o parte importantă din spațiul urban, concurând nu doar pentru benzile de circulație, ci și cu transportul public și pietonii.

În opinia sa, simpla construcție a unor drumuri și parcări noi nu va putea rezolva problema pe termen lung, mai ales în Chișinău, unde spațiul disponibil este limitat. Soluțiile ar trebui să includă dezvoltarea unui transport public competitiv, organizarea parcărilor și regândirea mobilității urbane.

„Nu putem cere oamenilor să renunțe la confortul personal doar pentru că infrastructura publică nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea economică”, subliniază economistul.

Veaceslav Ioniță avertizează că, în lipsa unor măsuri serioase, problema traficului ar putea deveni mult mai gravă în următorii ani, iar discuția nu se va mai limita la timpul pierdut în ambuteiaje, ci la capacitatea orașelor de a asigura spațiul necesar circulației.