Piața feroviară va fi liberalizată. Statul, stăpân pe infrastructură, transportul de mărfuri/pasageri și pentru privați

Calea Ferată din Republica Moldova urmează să fie liberalizată, astfel încât statul va deține în continuare controlul asupra infrastructurii acesteia, pe când agenții economici privați vor avea dreptul de a obține autorizație pentru a oferi servicii de tracțiune, transport pasageri și marfă. Prevederile se regăsesc în noul Cod al transportului feroviar, examinat astăzi de către membrii Comisiei economie, buget și finanțe, în ședința de astăzi, scrie Realitatea.md.

Proiectul acestuia a fost elaborat de Guvern, în contextul în care proiectul Codului transportului feroviar, înregistrat în Parlament pe 11 iunie 2020, nu a fost examinat în nici o lectură și, respectiv, a devenit nul.

În opinia autorilor, implementarea noului Cod al transportului feroviar va elimina monopolul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” pe piața serviciilor feroviare. Astfel, infrastructura feroviară va aparține în continuare statului, iar serviciile de tracțiune, transport pasageri și marfă vor putea fi prestate de operatori privați.

În același timp, se vor stabili reguli concrete privind aportul statului în privința dezvoltării infrastructurii feroviare și, prin urmare, va fi creat un climat investițional echitabil în ramură, asigurată competitivitatea pe piața serviciilor de transport feroviar de mărfuri.

O atenție sporită este acordată serviciilor de transport pasageri. În acest sens, proiectul creează temei legal necesar pentru aprobarea regulilor stricte de transport feroviar de pasageri privind acordarea serviciilor de transport pasageri, modul de deservire, mecanismul de compensare și alte aspecte legate de protecția drepturilor consumatorilor în acest domeniu.

Proiectul Codului este elaborat întru implementarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, dar și altor acorduri semnate de țara noastră cu partenerii europeni.

Tot în cadrul aceleiași ședințe, deputații au examinat proiectul de modificare a Legii privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și a Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Documentul prevede crearea Autorității Feroviare care va avea obligația să emită următoarele acte permisive: Autorizație de transport feroviar, Certificat de siguranță pentru întreprinderi feroviare și Autorizație de siguranță pentru administratorul infrastructurii. Acestea vor fi eliberate gratuit.

Respectiv, Autoritatea Feroviară va avea dreptul la efectuarea controlului în vederea respectării condițiilor de emitere a actelor permisive nominalizate.

Aceasta va fi responsabilă de siguranța transportului feroviar, calitatea serviciilor de transport, protecția consumatorilor în domeniul transportului feroviar, respectarea condițiilor de autorizare și certificare conform domeniului. De asemenea, în competența Autorității va fi respectarea cerințelor de siguranță și calitate a vehiculelor feroviare, a elementelor infrastructurii feroviare, a instalațiilor, mecanismelor și echipamentelor tehnice feroviare, dar și supravegherea conformității constituenților de interoperabilitate cu cerințele esențiale.

Proiectul are ca scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene.

Toate proiectele de lege urmează a fi supuse dezbaterilor în ședința plenară a Parlamentului.

#piata feroviara #liberalizare #infrastructura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.