Libertatea economică a Moldovei, amenințată de reglementarea pieței muncii. Hondurasul ne suflă în ceafă

Hong Kong rămâne cea mai liberă economie din întreaga lume. Însă nesiguranța drepturilor de proprietate anul 2020 și 2021 va slăbi statul de drept. În topul statelor cu cele mai libere economii care au precedat Hong Kong-ul sunt Singapore, Noua Zeelandă, Elveția, Georgia, Statele Unite, Irlanda, Lituania, Australia și Danemarca, potrivit clasamentului realizat de Fraser Institute.

Printre statele mari cu cele mai libere economii se numără Canada (locul 14), Japonia (locul 18), Germania (locul 22), Italia (locul 47) și Franța (locul 53). Un scor modest a înregistrat Mexic (locul 75), Rusia (locul 100), India (locul 108), Brazilia (locul 109) și China (locul 116).

Economiile cu un scor foarte mic al libertății sunt: Republica Central Africană, Republica Congo, Siria, Zimbabwe, Algeria, Libia, Sudan și Venezuela

Republica Moldova s-a clasat pe locul 66 din cele 165 de state incluse în clasament. Cel mai bun punctaj, țara noastră, l-a înregistrat la reglementarea pieței de creditare – 9,7 puncte și s-a poziționat pe locul 19. Iar cel mai prost punctaj l-a înregistrat la dreptul la proprietate – 5,7 puncte (Locul 63) și reglementarea pieței muncii – 5,6 puncte (locul 118). La libertatea comerțului extern, țara noastră s-a poziționat pe locul 77, cu un punctaj de 7,6. Un punctaj mic a înregistrat și la reglementarea mediului de afaceri și libertatea deținerii conturilor bancare în valută.

În topul libertății economice, Republica Moldova este devansată de Rwanda Bahrain și Brunei, dar este precedată de Emiratele Arabe, Trinidad and Tobago și Honduras.

#libertate #clasament #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.